În urmă cu câțiva ani, un ultim aristocrat proprietar de castel rămas în paragină în Transilvania se plimba pe domeniul familiei sale, după o conferință de presă în care se prezentaseră planurile noului proprietar – un om cu afaceri în Construcții. În acest an, castelul reabilitat urmează să reintre în circuit de evenimente, în localitatea Gilău de lângă Cluj. Într-o altă comună învecinată cu municipiul Cluj-Napoca, la Răscruci, un alt castel Banffy, încă nu la fel de celebru ca gazda festivalului de la Bonțida, a trecut prin lucrări de renovare, iar directorul festivalului de film TIFF l-a lăudat deja pe rețelele sociale, așa că ar putea deveni nu peste mult timp (și) loc de proiecție de film. Sunt doar câteva exemple, dintr-o serie de proiecte care au vizat reabilitări de castele și care arată cum moștenirea clădirilor istorice intră sau poate intra în circuit turistic. Facem un tur virtual printre câteva dintre castelele și monumentele istorice recent restaurate.
Pentru început, ne face o trecere în revistă a câtorva exemple din regiune Claudiu Salanță, arhitect-șef al județului Cluj, care prezintă frecvent pe pagina sa de Facebook exemple de reabilitări de monumente istorice și arhitectură rurală de calitate.
“La Cluj, ar fi castelul de la Răscruci, cel din Gilău (cu lucrări de reabilitare care se finalizează în această perioadă, n.red.), casa barocă transformată în muzeu la Gherla, biserica de lemn din Păniceni, cea de lemn din Săliștea nou și Săliștea veche. Aș pune și Muzeul Farmaciei, Melody (fost hotel, deținut acum de o universitate) și Palatul Banffy din centrul Clujului (Muzeul de Artă). Și clădirea Reduta a Muzeului Etnografie a ieșit bine”, spune Salanță. Cele două muzee din centrul Clujului, aflate sub administrarea Consiliului Județean (Etografic și de Artă) au trecut în anii recenți prin lucrări de renovare, chiar dacă Muzeul de Artă a fost prins în încâlcite procese de retrocedare.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a redeschis chiar în ianuarie Muzeul Farmaciei, după ce clădirea în care funcționează în centrul Clujului, casa Hintz (retrocedată în 2008 fostului proprietar) a intrat în proces de modernizre în 2018. Pe perioada lucrărilor, muzeul a fost închis. Detalii pe Actualdecluj.ro
“Finanțările europene au acționat ca un foarte bun stimul pentru aceste proiecte și pe măsura ce asemenea finanțări vor continua, putem să fim optimiști ca numărul Monumentelor Istorice restaurare o să fie în creștere”, spune arhitectul Claudiu Salanță.
Vă prezentăm alte câteva dintre exemplele recente de castele renovate sau în curs de renovare.
Castelul Banffy din Răscruci
Lucrările de modernizare a proprietății administrate de Consiliul Județean Cluj au început în 2021 și se apropie de final. Conform reprezentanților forului județean, mai sunt în derulare lucrări de amenajare și dotări și, cel mai probabil, ar putea fi folosit din vară. În luna august din 2023, forul deliberativ județean a actualizat costurile cu 15 milioane lei, valoarea totală a proiectului ajungând la 57,6 milioane de lei. Sursele de finanțare sunt fonduri europene și bugetul Consiliului Județean Cluj. Constructor este Tomoroagă Construct din Bistrița, iar proiectul a fost făcut de Ektra Arhitectură în asocierea cu biroul arhitectului Szabolcs Guttmann.
Castelul din Răscruci este construit într-un stil neoclasic, undeva la începutul secolului al XIX-lea. Era reședința de vară a nobililor din familia Banffy și în clădire a funcționat și o școală specială. Castelul – situat în satul Răscruci, comuna Bonțida – a fost construit în forma actuală în secolul al XIX-lea, pe ruinele unui conac mai vechi. Ridicat în stil neoclasic eclectic, edificiul a reprezentat locuința de vară a familiei nobiliare Banffy, una dintre cele mai influente și bogate ale acelor vremuri, dar și mare iubitoare de artă. În două dintre sălile castelului se mai păstrează și astăzi finisajele interioare de lemn masiv, care conform proiectului, trebuie readuse la strălucirea inițială. În jurul castelului se află unul dintre cele mai frumoase parcuri ale domeniilor familiei Banffy, parc care includea – odinioară – și un lac. Acesta trebuie reamenajat, pe acel loc existând azi doar un teren mâlos. Până și barca familiei Banffy trebuie refăcută identic și ancorată pe lac, la finalul lucrărilor.
În urmă cu 5 ani, CJ Cluj a inițiat un proiect de modernizare a imobilului, monument istoric care a primit o finanțare din fonduri europene de peste 42 de milioane lei. În 2021 au demarat și lucrările și a fost deschis șantierul. În luna august din 2023, costul lucrărilor a crescut cu peste 15 milioane de lei față de ce a fost aprobat inițial. Majorarea a fost justificată prin necesitatea unor lucrări suplimentare – două tuneluri care s-au descoperit în subsolul castelului, două corpuri care au necesitat consolidare, picturi murale descoperite după eliminarea stratului de tencuială, consolidări ale zidul de sprijin dintre castel și lac.
Obiectivul lucrărilor a fost transformarea castelului din Răscruci într-un spațiu cultural și turistic, fiind redat astfel atât comunității, cât și turiștilor dornici să-l exploreze.
Potrivit documentațiilor tehnice, din zona parterului, vizitatorii vor avea acces la nivelurile superioare și inferioare. Etajul va deveni un spațiu cultural, cu bibliotecă/mediatică, o sală multifuncțională pentru activități culturale, o sală de curs, un birou de cercetare, un birou administrativ, grupuri sanitare (destinate inclusiv persoanelor cu dizabilități locomotorii). La subsol, se va amenaja un spațiu expozițional, cu acces pe terasa dinspre parc. Parcul va fi și el amenajat, lacul va fi valorificat, se vor regăsi aici un ponton, o pasarelă peste canal, poduri peste șanț, un pavilion, porumbar, fântâna arteziană și zidul de sprijin. Alte două imobile, cu funcție de clădiri conexe, care vor deservi castelului au făcut parte din proiect.
Recent renovatul castel Banffy din Răscruci ar putea să intre în circuitul celui mai mare festival de film din România, TIFF de la Cluj, cel puțin aceasta e intenția directorului festivalului, regizorul Tudor Giurgiu, care a vizitat castelul.
ÎNAINTE:
DUPĂ:
Castelul Banffy-Barcsay din Gilău
Castelul-cetate de la Gilău este unul dintre cele mai impozante rezidențe nobiliare renascentiste ale Transilvaniei, păstrat într-o stare relativ de conservare.
Un set de imagini postate de arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, la începutul anului arată noua fața a castelului Rákóczi-Banffy din Gilău, restaurat cu fonduri europene și private, după un proiect pornit în 2017 de proprietarul privat, Elek Nagy, om de afaceri ungur, care controlează compania Vegyépszer Zrt.SA dar și alte afaceri în România, notează Actual de Cluj.
Edificiul este administrat prin intermediul Fundației Tradiții Transilvane. Fundația a anunțat deja, potrivit presei maghiare, că lucrările de modernizare a acestui castel aflat în comuna clujeană Gilău au fost finalizate și recepționate la final de 2023. Dar și că în 2024 porțile castelului Rákóczi-Bánffy vor fi deschise pentru public.
„La inițiativa omului de afaceri Elek Nagy, biroul de proiectare arhitecturală Tektum Architectura & Arta și biroul de consultanță pentru proiecte RegioConsult au început să lucreze la restaurarea castelului. În 2017 s-a câștigat o finanțare europenă. Lucrările de renovare au început în 2018 cu cooperarea ADD Concept și Kvadrum Axis. Valoarea întregului proiect depășește 30 de milioane de lei, care a fost realizat din finanțarea Uniunii Europene, cu sprijinul guvernului ungar, și contribuția de peste 3 milioane de euro din partea fundației înființată și prezidată de Elek Nagy”, a informat Fundația Tradiții Transilvane.
Conform castelintransilvania.ro, cea mai veche parte a castelului din Gilău – reședința episcopului – a fost construită la începutul secolului al XV-lea. În jurul ansamblului de clădiri care prezintă stilul gotic s-a conceput castelul renascentist, cu plan regulat și patru turnuri de colț, vizibil și în ziua de azi, care a fost construit între anii 1530-40 la comanda unuia dintre ultimii episcopi catolici din Transilvania medievală, Statileo János (1528-1542).
Cea mai importantă transformare a castelului s-a înregistrat în perioada domniei lui I. Rákóczi György (1630-1648), care a demolat vechile clădiri din curtea interioară și a transformat castelul într-un adevărat palat confortabil, reprezentativ: găurile pentru puști au fost tranfosrmate în ferestre, iar lângă zidurile cetății (în locurile în care încă nu erau pe aceea vreme) s-au înșiruit camere boltite, spațioase, etajate. La începutul secolului al XIX-lea, în anii 1830-40, castelul și-a căpătat forma actuală, însă acesta a ars în 1861.
În 1861 castelul a suferit un mare incendiu și a fost reconstruit și renovat de catre Bernat Rosenberger în 1874. După moartea sa din 1909, copii săi l-au vândut în 1911 contesei Ecaterina Bánffy, soţia lui Toma Barcsay. Aceasta l-a deţinut până la naționalizarea din anul 1948. După anul 1972, castelul a fost folosit ca şcoală pentru copii cu dizabilităţi până în 2002, când a fost retrocedat vechiului proprietar. În ultimii ani a fost reabilitat de către actualul proprietar Erdélyi Hagyományok Alapítvány –Fundația Tradiții Transilvane.
ÎNAINTE:
DUPĂ:
Castelul Arcalia din Bistrița Năsăud
Castelul Arcalia din Stațiunea Științifică UBB – Arcalia, localitatea Șieu-Măgheruș, județul Bistrița-Năsăud, a fost inclus în cadrul rutelor turistice/culturale, și anume „rutei castelelor”, asumate de Guvernul României prin PNRR pentru promovare (2022). Rectorul UBB, Daniel David, a declarat că acest castel face parte dintr-un plan mai general, care va lega în inima Transilvaniei unitățile UBB – (1) Grădina Botanică din Jibou (Centrul de Cercetări Biologice din Jibou)-(2) Grădina Botanică din Cluj-Napoca a UBB-(3) Parcul Dendrologic Arcalia (Stațiunea Științifică UBB-Arcalia) – într-un ecosistem academic și turistic.
UBB a avut în Stațiunea Științifică UBB Arcalia un proiect gândit pentru 3 ani (mai 2020 – aprilie 2023), valoarea totală a acestuia ridicându-se la 12,35 milioane de lei, dintre care peste 12,22 milioane de lei sunt cheltuieli nerambursabile oferite prin Programul Operațional Regional, care a vizat extinderea și îmbunătățirea infrastructurii de educație de la Arcalia, menită să deservească anual peste 600 de studenți, masteranzi și doctoranzi. Mai precis, proiectul – depus și finanțat în cadrul Axei prioritare pentru Creșterea relevanței învățământului terțiar universitar în relație cu piața forței de muncă și sectoarele economice competitive – a vizat extinderea spațiilor de învățământ modernizate cu peste 840 mp, precum și amenajarea unui spațiu corespunzător pentru desfățurarea activităților didactice universitare preponderent practice. Castelul cuprinde săli de conferințe, seminar și lectură, dar și spații de cazare.
În decembrie 2023, a avut loc la Arcalia conferința de încheiere a proiectului de reabilitare a Castelului UBB-Arcalia, cu o investiție de peste 14 milioane de lei (din fonduri europene și fonduri proprii UBB).
Arcalia este una dintre cele mai vechi localităţi ale judeţului Bistriţa-Năsăud, prima sa atestare documentară fiind consemnată în prima jumătate a secolului al XIV-lea. Este situată la circa 15 km vest de oraşul Bistriţa şi la aproximativ 110 km nord-est de municipiul Cluj-Napoca, la limita dintre Câmpia Transilvaniei şi zona colinară, care face trecerea spre masivele Carpaţilor Orientali. Accesul la Arcalia se realizează pe şoseaua Cluj-Napoca-Dej-Bistriţa, precum şi prin halta CFR Arcalia.
În 1673, Arcalia a intrat în posesia familiei nobiliare Bánffy, iar în următoarele două secole a fost moștenită de către membrii familiei Bethlen. La începutul secolului al XIX-lea, grație contelui János Bethlen, domeniul de la Arcalia a fost supus unui proces de modernizare, aici amenajându-se unul dintre primele parcuri în stil englezesc din Transilvania. Tot acum se înființează o herghelie cu rase de cai dintre cele mai renumite. În jurul anilor 1880, Béla Bethlen, un descendent al familiei contelui János Bethlen, a reamenajat vechiul parc, transformându-l în parcul dendrologic existent și astăzi, cu o varietate de peste 150 de specii de arbori şi arbuşti. Același nobil a construit și castelul în stil mauro-bizantin, singurul de acest fel din Transilvania. Castelul şi anexele sale se află în partea estică a parcului, aşezate pe un ax de nord est-sud vest. Domeniul a fost naţionalizat în 1949 şi transformat în magazin sătesc, staţiune de maşini agricole, apoi în tabără pentru pionieri.
Din 1963, domeniul Arcalia a fost preluat de Universitatea Babeş-Bolyai. Timp de trei decenii, aici a funcţionat Centrul de Cercetări Biologice şi Geologice, constituind de asemenea o bază pentru practica de vară a studenţilor. În octombrie 1998, prin ordin al Ministerului Educației Naționale, la Arcalia s-a înființat Centrul Regional al Francofoniei, sub egida Universității Babeș-Bolyai.
CASA Lászlóffy din Gherla
La Gherla, în 2023 s-au finalizat lucrările de reabilitării unei superbe case baroce. Casa cu etaj și turn a fost construită de un nobil armean, Vasilian (maghiarizat Lászlóffy), în anul 1747, în stilul baroc. Are trei busturi de turci pe poarta de la intrare și un blazon. A fost pe rând, locuință, institut militar, muzeu de istorie, spațiu de învățământ, club al tineretului, cu sală de sport (tenis, culturism), evenimente, dansuri populare și moderne, discotecă, rockotecă, videotecă, bar, iar azi își recăpătă destinația culturală urmând să găzduiască muzeul. Este deținută de primăria municipiului Gherla.
“Clădirile de patrimoniu sunt o legătură tangibilă cu trecutul nostru. Ele înglobează semnificații culturale, arhitecturale și istorice. Sunt o mărturie a unor meșteșuguri, a valorilor unor epocii sau ale unui stil de viață și ne povestesc despre cum a evoluat societatea în timp”, spune Mihai Racu, unul dintre arhitecții care au lucrat la proiectul de la Gherla, din echipa Arhi Box și Utilitas CCPDRPC . “Conservarea acestor obiective contribuie la identitatea locală, la simțul de apartenență la o comunitate și îmbogățește peisajul cultural. Am putea spune că ne oferă o lecție de istorie. Clădirile istorice devin repere, sunt cele pe care le vizităm și le fotografiem în vacanțe. Multe din ele devin embleme asociate cu anumite cartiere, orașe sau chiar țări iar acest aspect le oferă și o valoare economică”, spune Racu.
Acesta menționează că restaurarea unei clădiri istorice implică de multe ori o “muncă de detectiv” pentru descoperirea elementelor originale și o documentare minuțioasă pentru punerea în valoare a acestora. “De asemenea, calitatea lucrărilor și pregătirea tuturor celor implicați joacă un rol major. Vorbim aici de restauratori de piatră, pictură, stucaturi, elemente din lemn, dar și de cei în sarcina cărora cade rezolvarea problemelor structurale sau tehnice ale clădirii”, menționează arhitectul.
ÎNAINTE:
DUPĂ:
Castelul Nopcsa din Săcel
La Hunedoara, în toamna anului trecut erau în curs de finalizare lucrările pentru Castelul Nopcsa din Săcel (comuna Sântămărie Orlea), deținut de Consiliul Județean Hunedoara. Potrivit autorităților județene, aici se va amenaja un nou centru muzeal. Cea mai mare parte a fondurilor necesare finanțării lucrărilor la Castelul Nopcsa au fost obținute prin PNDL II și se ridică la aproximativ 8,3 milioane de lei. Din bugetul local au fost alocate alte circa 3,2 milioane de lei.
Potrivit platformei Castel în Transilvania, care a inventariat astfel de monumente din România, castelul s-a construit în jurul anului 1872. Constructorul clădirii cu forma în plan alungită, construită pe două nivele, s-a inspirat din castelele medievale, fapt atestat de frontonul zimțat al fațadei vestice, de turnul de colț impozant, cu forma în plan dreptunghiulară, cu creneluri, cât și de turnulețul octogonal, aflat pe partea de est, respectiv de poarta crenelată, acestea toate oferind ansamblului de clădiri o înfățișare de basm.
Castelul gază de festival, Banffy de la Bonțida
În curs de reabilitare se află încă domeniul Banffy de la Bonțida Cluj, gazda deja celebrului festival Electric Castle. Aici se desfășoară însă evenimente pe tot parcursul anului, inclusiv școli de vară pentru viitori specialiști în restaurare.
Restaurarea celei mai reprezentative părți a reședinței nobiliare s-a finalizat anul trecut, inclusiv reașezarea vitraliilor cu blazoane deasupra intrării parterului și deschiderea expoziției interactive „Câmpurile de forță ale lui Miklós Bánffy” în interior, potrivit administratorilor de la fundația Transylvania Trust.
Arhitecții mai amintesc că la Bistrița-Năsăud e Castelul de la Posmuș, redeschis publicului în 2022, reabilitat cu bani europeni, și Biserica Evanghelică. Urmează sa înceapă execuția la cel de la Comlod – Consiliul Județean vrea să reabiliteze castelul Teleki din Comlod, un proiect de 27,4 milioane de lei (circa 5,5 milioane de euro). La Sălaj, există un program de reabilitare biserici, în cadrul căruia se intervine în mai multe sate – Bic, Derşida, Bocşița, Răstoltu-Deşert, Coşeiu-clopotniță lemn.