Schema de plafonare-compensare a facturilor la energie și gaze naturale din România a ajuns în atenția Comisiei Europene, potrivit unui răspuns transmis de Bruxelles la solicitarea HotNews.ro. Aceasta în contexul în care prețurile în toată Europa sunt la nivelurile dinaninte de criza energetică, iar țara noastră este singura care mai acordă subvenții. În plus, guvernele au putut fixa prețuri reglementate sub costuri și pentru firme doar până la 31 decembrie 2023. Autoritățile de la Bruxelles încearcă acum să înțeleagă de ce Guvernul de la București vrea să mențină schema până în 2025.
„Comisia analizează problema și este în contact cu autoritățile române pentru a înțelege mai bine schema. Ca principiu general, intervențiile statelor membre privind prețurile trebuie să fie în conformitate cu normele UE privind piața energiei”, a răspuns un purtător de cuvânt al Comisiei, pentru HotNews.
România este singura țară care mai acordă subvenții în acest moment. Celelalte state au avut măsuri țintite – nu pentru toată lumea, ca la noi – care s-au finalizat anul trecut.
Pentru consumatorii români, prețurile plătite în facturi sunt plafonate, iar diferența este suportată de bugetul de stat. Până acum s-au plătit furnizorilor 23 de miliarde de lei, în contul acestor diferențe, începând cu toamna anului 2021.
Săptămâna trecută, premierul Marcel Ciolacu i-a cerut ministrului Energiei să scadă prețul din OUG pentru compensarea facturilor la energie, în condițiile în care prețul energiei a scăzut pe piață, conform unor surse guvernamentale.
Ministerul Energiei a declarat anterior pentru Economedia că analizează cu furnizorii și producătorii câteva soluții de aliniere la prețul de pe bursă ale gazului, dar fără a renunța la plafonul pentru consumatori. El a precizat că dereglementarea pieței nu va avea loc mai devreme de primăvara anului 2025.
Economedia a scris, anterior, că gazele se vând pe piața liberă la preț mai mic decât plafonul impus de stat pentru producători, ceea ce ar trebui, în mod normal să se transpună în prețuri mai mici pentru consumatori. Practic, facturile populației nu pot scădea acum, pentru că statul nu le lasă, prin aplicarea plafonului. Unii specialiști din piață critică plafoanele impuse de stat, spunând că acestea își pierd sensul la un moment dat, atunci când prețurile scad, așa că consumatorii ajung să plătească mai mult decât prețurile reale din piața liberă. Pe de altă parte, fostul ministru al energiei care a introdus plafonul îl apără spunând că el protejează în situația în care prețul va crește din nou. (Detalii, AICI)