Foto: Pexels.com
Prețul spot al gazului (până în 10% din consum) pe Bursa de Mărfuri din România se tranzacționează în aceste zile chiar și la 135 de lei/MWh, în scădere față de circa 160 de lei/MWh, în prima zi a anului 2024. Este chiar mai ieftin ca la hub-ul de gaze Baumgarten, Viena, referința de preț pentru regiunea noastră, unde piața spot cotează gazul la circa 28 euro (155 lei/MWh). Unii specialiști din piață critică plafoanele impuse de stat, spunând că acestea își pierd sensul la un moment dat, atunci când prețurile scad, așa că consumatorii ajung să plătească mai mult decât prețurile reale din piața liberă. Pe de altă parte, fostul ministru al energiei care a introdus plafonul îl apără spunând că el protejează în situația în care prețul va crește din nou.
Conform legii ce plafonează la vânzare prețul gazului, producătorii sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh (30 euro / MWh), acesta fiind prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. Așadar, acest preț de vânzare este în prezent mai mare decât cel de pe piața liberă. Însă producătorii nu au niciun motiv să reducă prețul de vânzare sub plafon, atâta vreme cât statul le-a pus legal acest „preț maxim”, iar ei pot încasa suma mai mare. Este important de precizat că competiția de pe piața gazelor este extrem de scăzută, România având doar doi producători, dintre care unul de stat. Iar pe piața liberă se mai tranzacționează în prezent doar circa 10% din cantități.
La consumatorul final casnic, prețul gazelor este plafonat la 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh (62 euro / MWh), iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh sau 74 euro / MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Diferența între prețul de plafon și costul efectiv de achiziție al furnizorului este acoperită de stat, prin decontare.
Plafonul se va păstra până la 31 ianuarie 2025. Acesta a fost introdus în 2022.
Practic, facturile populației nu pot scădea acum prin lege, pentru că statul nu le lasă, prin aplicarea plafonului. Acesta avea un sens când prețurile o luaseră razna, cu ocazia invaziei Rusiei în Ucraina, însă acum doar generează costuri în plus pentru populație și profit făcut efectiv din pix pentru unii actori din piață.
„Ne uităm la războiul din Ucraina, ne uităm la ce se întâmplă în Marea Roșie, e o situație complicată. Nu știi unde se duce prețul gazului, riscant să renunți la plafon”, comentează fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, în mandatul căruia s-a introdus acest plafon la gaze, situația.
Pe de altă parte, o sursă din piață cu o experiență de decenii în gaze arată că situația paradoxală de acum, cu populația obligată să plătească artificial mai mult pe gaze arată ce înseamnă când statul intră cu brutalitate într-o piață. „Ai putea să cumperi gaze ieftine de la noi, poți să aduci și din altă parte, dar degeaba dacă ai acest plafon. Te trezești, intervenind într-o piață că, ce-ai gândit tu bine într-o seară, de dimineață să-ți iasă pe dos”, a spus sursa.
Asociația Energia Inteligentă a avertizat recent că prețurile gazelor vor exploda în facturile românilor după perioada de plafonare și a solicitat dezvoltarea de urgență a unei Strategii Post Plafonare a Prețului, pentru a se evita creșterea prețului gazelor în facturile românilor.