Mai sunt 1,95 miliarde de metri cubi în depozitele subterane ale României, la începutul ultimei luni de iarnă, potrivit informațiilor oferite de Transgaz. Raportat la cele 3,17 miliarde metri cubi (100% din capacitate), cât erau la începutul ciclului de extracție (1 noiembrie 2023), rezultă că depozitele sunt încă pline la 60% din capacitate, la trei săptămâni de sfârșitul iernii calendaristice și la șapte săptămâni de sfârșitul ciclului de extracție (31 martie). Cum prognozele arată o vreme caldă, chiar și încă un episod-două de frig nu poate altera prea mult dinamica, așa că este posibil să ieșim din actualul sezon rece cu depozitele la 45-50% grad de umplere, adică 1,5 – 1,6 miliarde de metri cubi.
Ce se întâmplă cu aceste gaze? Potrivit lui Ion Sterian, directorul Transgaz, acestea ar urma să fie păstrate de firmele ce le-au stocat până la începutul următorului sezon rece, bineînțeles, cu plata încă unui tarif de stocare, circa 4 euro/MWh. Acest lucru ar însemna că, pe parcursul acestui an, goana după resurse de gaz ce urmează a fi stocate va scădea în intensitate față de anii trecuți.
Reamintim că, în ultimii doi ani, Comisia Europenaă a obligat țările membre să umple la cel puțin 80% depozitele, de teama că livrările de gaz rusesc vor fi mult diminuate sau chiar sistate. Majoritatea țărilor membre au mers spre grad de umplere de 100%.
Și acum sunt mult gaze stocate în depozite, așa că operatorii cu obligații de injecție subterană vor avea mai puține gaze de cumpărat. Acest lucru ar urma, în mod normal, să ieftinească gazul și mai mult. Mai puțină cerere înseamnă, conform legilor economice, prețuri mai mici.
Ieftinirea gazului ar urma astfel să continue un tren început încă de la jumătatea anului trecut, dar cu tendințe abrupte în ultimele luni. Pe piețele regionale, MWh costă acum 30 de euro, de 10 ori mai ieftin ca în 2022, anul invaziei ruse în Ucraina. Un efect al ieftinirii gazului l-am văzut de curând, când combinatul Azomureș și-a reluat producția de îngrășăminte, după aproape mai mult de un an de pauză.
România are șapte depozite subterane de gaze, șase fiind ale Romgaz și unul al ENGIE. La capacitate maximă, de aici se pot extrage până la 29 milioane de metri cubi zilnic, mai mult decât producția curentă din prezent, care este de circa 24 milioane de metri cubi.