Dacă în urmă cu 20 de ani pe piața din România existau peste 40 de bănci, acum sectorul bancar s-a consolidat și discutăm despre puțin peste 30 de instituții bancare, după mai multe fuziuni și achiziții. Iar după un 2023 extrem de activ în tranzacții, în 2024 există o posibilitate să mai aibă loc cel puțin încă o tranzacție în domeniul bancar, pe lângă preluarea OTP Bank de către Banca Transilvania, a declarat Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanță financiară, Deloitte România, pentru Economedia.
„În urmă cu 20 ani, tranzacții remarcabile, cum ar fi preluarea HVB de către Unicredit, achiziția BCR de către Erste Bank și, către sfârșitul anilor 2000, preluarea Volksbank de către Banca Transilvania, erau în centrul atenției. Totuși, acum două decenii, discutam și despre închiderea Bancorex. Prima dată când s-a discutat serios despre consolidarea sistemului bancar a fost acum 6-8 ani. Până atunci, sistemul bancar a traversat numeroase schimbări, cu bănci care s-au înființat în anii ’90 și au dat faliment destul de repede, dar și cu bănci străine care și-au deschis subsidiare în România pe parcursul acelei perioade. În urmă cu 20 de ani, probabil că activitatea de fuziuni și achiziții era destul de redusă în cadrul sistemului bancar românesc, cu excepția privatizării BCR. În prezent, în 2023 au fost anunțate 2 tranzacții importante (Unicredit – Alpha Bank și Intesa Sanpaolo – First)”, preciează Radu Dumitrescu.
Cu un total de 14 tranzacții anunțate (+27% față de 2022) și o valoare combinată de 490 milioane dolari (în creștere cu 210% față de 2022), 2023 a fost unul dintre cei mai puternici ani înregistrați în România pentru fuziunile și achizițiile din sectorul serviciilor financiare, impulsionat de tranzacțiile Alpha Bank, First Bank și Orange Money, spune pentru Economedia Iulia Bratu, head of lead advisory EY Romania.
„În plus, atât numărul, cât și valoarea dezvăluită a tranzacțiilor reprezintă cifre record în ultimii șase ani. Această performanță se compară cu un declin de 3% în ceea ce privește volumul tranzacțiilor și de 31% în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor din acest sector în întreaga Europă, aceasta din urmă reprezentând cea mai mică valoare anuală înregistrată din 2013 încoace”, precizează Iulia Bratu.
Consultanții spun că este probabil ca activitatea de fuziuni și achiziții din domeniul serviciilor financiare să își continue dinamica pozitivă în 2024, mai ales având în vedere un start puternic al anului, marcat de preluarea creditorul maghiar OTP de către Banca Transilvania, anunțată în februarie 2024.
„Este evident că ne aflăm într-un trend de consolidare a sistemului bancar, în care jucătorii mici sunt preluați de către cei mai mari. Când vine vorba de dezvoltarea băncilor, cred că este dificil să facem o comparație cu ceea ce era acum 20 de ani. Produsele, prezența, dezvoltarea în retail, digitalizarea și multe altele s-au schimbat de atunci, iar sistemul bancar românesc este mult mai dezvoltat și mai bine structurat în prezent. M-aș bucura să văd tranzacții în care bănci care nu sunt încă prezente în România să intre pe această piață și să contribuie la această consolidare. Cred că va mai dura până ne vom apropia de o situație similară celei din sistemele bancare vest europene, în care 3-4 bănci mari controlează trei sferturi din sistemul bancar local”, spune Radu Dumitrescu.
România este piața în care băncile înregistrează rate de profitabilitate chiar mai mari decât media europeană sau globală, este de părere reprezentantul Deloitte. Este o piață în care an de an consultanții văd profituri record înregistrate de către sistemul bancar. Este drept că băncile de talie mică nu realizează de fiecare dată profit, însă, pe măsură ce cresc și se dezvoltă, reușesc să devină mai eficiente, mai profitabile.
Totuși, acesta spune că sectorul bancar nu a ajuns încă la o maturitate deplină. România are un sistem bancar destul de matur, care a progresat foarte mult în ultimii ani și care răspunde nevoilor clienților locali într-o măsură semnificativă.
Potrivit lui Radu Dumitrescu, există mai multe motive pentru creșterea interesului pentru fuziuni și achiziții în sectorul bancar din România în ultimii ani:
- consolidarea este adesea văzută ca o modalitate de a câștiga avantaj competitiv prin creșterea dimensiunii și a cotei de piață;
- eficiența operațională: prin fuziuni și achiziții, băncile pot obține sinergii și economii de scală, reducând costurile operaționale și îmbunătățind eficiența. Acest lucru poate fi realizat prin eliminarea duplicării de funcții, consolidarea rețelelor de sucursale și a tehnologiilor, precum și prin optimizarea proceselor operaționale;
- acces la piețe noi sau la segmente noi de piață: prin achiziția altor bănci, instituțiile bancare pot avea acces la piețe noi sau segmente de piață în care nu au fost anterior prezente. Acest lucru poate oferi oportunități de creștere și diversificare a veniturilor;
- adaptarea la schimbările din piață și la tehnologie: schimbările rapide din piață și avansurile tehnologice pot face ca băncile să-și revizuiască strategiile și să caute parteneriate sau achiziții pentru a rămâne competitive și pentru a răspunde cerințelor clienților, care evoluează;
- cererea de capital și resurse suplimentare: în unele cazuri, băncile pot căuta parteneriate sau achiziții pentru a obține acces la capital și resurse suplimentare necesare pentru a-și finanța creșterea și dezvoltarea într-un mediu economic în continuă schimbare.
2024, printre cele mai dinamice perioade pentru sectorul M&A în domeniul bancar
Reprezentantul Deloitte transmite că perioadă actuală, împreună cu 2018-2019, reprezintă cele mai dinamice perioade pentru M&A în domeniul bancar. În 2018-2019 am asistat la o activitate semnificativă pe piața de fuziuni și achiziții în sectorul bancar românesc, cu mai multe tranzacții importante: achiziția Băncii Românești de către Exim Bank, preluarea Bancpost de către Banca Transilvania, achiziția Piraeus Bank de către JC Flowers.
În ceea ce privește dezvoltarea domeniului bancar în 2024, reprezentantul Deloitte spune că este dificil de anticipat și poate fi influențată de o serie de factori, inclusiv contextul economic global și regional, politica monetară și fiscală, schimbările tehnologice și comportamentul consumatorilor.
„Cu toate acestea, există câteva tendințe generale care ar putea influența dezvoltarea sectorului bancar în anul următor:
- digitalizarea continuă: este de așteptat ca băncile să continue să investească în tehnologie și inovație pentru a-și îmbunătăți serviciile și pentru a rămâne competitive într-un mediu digital în continuă schimbare. Aceasta poate include extinderea serviciilor bancare online și mobile, implementarea soluțiilor de plată digitală și integrarea inteligenței artificiale pentru a îmbunătăți experiența clienților;
- consolidarea pieței: cum spuneam, tendința ar putea continua în 2024, în condițiile în care unele bănci caută parteneriate sau achiziții pentru a-și extinde și consolida poziția pe piață;
- accentul pe sustenabilitate: băncile vor acorda o atenție tot mai mare practicilor de afaceri durabile și responsabile în 2024, în conformitate cu tendințele globale de mediu și sociale. Acest lucru poate include investiții în proiecte verzi, dezvoltarea produselor financiare sustenabile și gestionarea riscurilor asociate schimbărilor climatice;
- personalizarea serviciilor: în contextul creșterii concurenței, băncile ar putea să-și concentreze eforturile pe personalizarea serviciilor și ofertelor pentru a răspunde mai bine nevoilor și preferințelor individuale ale clienților;
- reglementare și supraveghere sporită: într-un mediu financiar tot mai complex și în schimbare, este de așteptat ca reglementările și cerințele de supraveghere să continue să fie stricte în 2024, cu accentul pe protecția consumatorilor și stabilitatea financiară.
Acestea sunt doar câteva dintre tendințele care ar putea influența dezvoltarea sectorului bancar în 2024, însă evoluția reală va depinde de o serie de factori specifici și poate varia în funcție de contextul economic și politic al momentului”, precizează Radu Dumitrescu.
„Industria bancară din România a fost foarte profitabilă în ultimii ani, ceea ce a declanșat un val de consolidare, cu creditorii mai mici încercând să beneficieze de mediul favorabil pentru a-și îmbunătăți evaluările în căutarea de cumpărători. În plus, sistemul bancar românesc beneficiază de o penetrare tot mai mare a produselor financiare, de un grad relativ scăzut de îndatorare a gospodăriilor, precum și de o creștere solidă a împrumuturilor, chiar și în actualul mediu european mai moderat, cu o medie de 8% pe an în ultimii cinci ani, depășind astfel în mod continuu zona euro, care se situează la 4%. În mod similar, baza de depozite a României a crescut într-un ritm mult mai rapid decât în zona euro, cu o creștere medie anuală de 12% în ultimii cinci ani, față de 5% pe an în zona euro. Cu toate acestea, sectorul financiar românesc continuă, de asemenea, să fie semnificativ mai mic decât cel al partenerilor săi din Uniunea Europeană, activitățile financiare și de asigurări reprezentând 2,6% din PIB în 2022 (în scădere de la un vârf de 3,7% în 2013), față de 3,8% pentru UE”, spune Iulia Bratu de la EY.
Economedia a realizat o listă cu principalele tranzacții de pe piața bancară, din ultimii 20 de ani. Menționăm că lista nu este una exhaustivă.