PNRR la jumătate de drum: România are întârzieri, dar alte state membre au întârzieri și mai mari

Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) implementat de Uniunea Europeană pentru a stimula creșterea după pandemie a ajuns la jumătatea drumului. Care au fost rezultatele, cum stau statele membre la implementare și unde se situează România în acest peisaj?

Mecanismul a oferit statelor membre granturi (bani nerambursabili) de 356,7 miliarde de euro și împrumuturi (bani rambursabili) de 291 miliarde de euro. Fondurile au fost oferite tuturor celor 27 de state membre ale UE. Mecanismul va fi în funcțiune până în anul 2026.

Până în prezent, au fost distribuite fonduri de 225 de miliarde de euro pentru a susține economiile europene. Comisia Europeană a primit 54 cereri de plată de la 24 de state membre. Peste 1.150 de jaloane și ținte au fost îndeplinite până la data de 1 februarie 2024. La finalul anului trecut a existat o încetinire a implementării, datorită negocierii capitolului RePowerEU, menit să ajute economiile europene după criza energetică cauzată de războiul Rusiei în Ucraina.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Top performeri la atras fonduri din RRF

Spania, Italia și Slovacia sunt țările care conduc în implementarea planului, primele două fiind și statele care beneficiază de cele mai multe fonduri.

Italia a trimis deja cererea de plată numărul 5, iar aceasta este în evaluare, în timp ce Spania, Slovacia și Croația au trimis cererile numărul 4.

România este una dintre cele cinci țări care au trimis cererea de plată numărul 3, aceasta fiind încă în evaluare. Țara noastră ar putea primi în martie cele 2,7 miliarde de euro aferente acestei cereri de plată. Țara noastră este în întârziere, ținând cont că statele membre pot transmite câte două cereri de plată din PNRR pe an. Anul trecut, însă, România a trimis doar cererea de plată numărul 3. În ceea ce privește cererea de plată numărul patru, Economedia a scris aici că ea va fi depusă în trimestrul III.

România a îndeplinit până acum 21 de jaloane din totalul de 507 jaloane, adică 4,1% din total, iar din jaloanele care trebuiau îndeplinite până în trimestrul I 2023, România a îndeplinit 13%.

Comisia arată că, împreună, procentul de repere/obiective planificate în perioada 2020-2022 este de 32%. În comparație cu etapele/obiectivele îndeplinite (11,3 %), progresul actual al îndeplinirii etapelor/obiectivelor este în urmă față de calendarul indicativ prevăzut în programele naționale de referință.

Riscurile de întârzieri au fost, de asemenea, raportate în unele dintre rapoartele de țară, care formează pachetul anual al semestrului european de primăvară, publicat la 24 mai 2023, de exemplu: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România. Cu toate acestea, riscurile de întârziere nu se limitează doar la câteva țări.

Comisia mai arată că 13 state membre au solicitat sprijin sub formă de împrumut, printre care Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, România și Slovenia.

CE mai arată că RRF a susținut creșterea economică a UE, investițiile publice și angajările. Investițiile publice au evoluat de la 3,0% în 2019 la 3,3% în 2023.

Comisia a constatat că plățile din cadrul RRF au avut efecte mai puternice în țările din sud și din est decât în țările centrale. Mai exact, a constatat că PIB-ul Greciei a fost cu 2,1%, cel al Spaniei cu 1,9 %, iar cel al Croației și al Portugaliei cu 1,5 % mai mare în 2022 decât ar fi fost în absența RRF, iar PIB-ul Bulgariei, Italiei, Lituaniei, României și Slovaciei a fost cu 0,5 % – 1 % mai mare în 2022 decât ar fi fost în absența RRF. Cele mai mari efecte în țările centrale au fost înregistrate în Franța, Belgia și Țările de Jos, unde Comisia a constatat că PIB-ul în 2022 a fost cu 0,4 % mai mare decât ar fi fost în absența RRF.

„Termenul de 2026 probabil nu va fi extins”

Oficialii europeni estimează că termenul limită al PNRR nu va fi extins. „Pentru a schimba termenul de 2026 trebuie să permiți Comisiei să se împrumute după 2026. Pentru moment, există o limitare pentru Comisie să crească împrumuturile nete adiționale după 2026. Este practic imposibil, nu putem împrumuta mai mult. Totodată, trebuie unanimitate între statele membre. În plus, trebuie să modifici reglementările care arată cum vei cheltui bani. Mai mult, nu este management prudent să împrumuți și mai mulți bani. Drept urmare, termenul de 2026 probabil nu va fi extins”, au spus aceștia într-o discuție cu presa.