PNRR la jumătate de drum: România are întârzieri, dar alte state membre au întârzieri și mai mari

Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) implementat de Uniunea Europeană pentru a stimula creșterea după pandemie a ajuns la jumătatea drumului. Care au fost rezultatele, cum stau statele membre la implementare și unde se situează România în acest peisaj?

Mecanismul a oferit statelor membre granturi (bani nerambursabili) de 356,7 miliarde de euro și împrumuturi (bani rambursabili) de 291 miliarde de euro. Fondurile au fost oferite tuturor celor 27 de state membre ale UE. Mecanismul va fi în funcțiune până în anul 2026.

Până în prezent, au fost distribuite fonduri de 225 de miliarde de euro pentru a susține economiile europene. Comisia Europeană a primit 54 cereri de plată de la 24 de state membre. Peste 1.150 de jaloane și ținte au fost îndeplinite până la data de 1 februarie 2024. La finalul anului trecut a existat o încetinire a implementării, datorită negocierii capitolului RePowerEU, menit să ajute economiile europene după criza energetică cauzată de războiul Rusiei în Ucraina.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Top performeri la atras fonduri din RRF

Spania, Italia și Slovacia sunt țările care conduc în implementarea planului, primele două fiind și statele care beneficiază de cele mai multe fonduri.

Italia a trimis deja cererea de plată numărul 5, iar aceasta este în evaluare, în timp ce Spania, Slovacia și Croația au trimis cererile numărul 4.

România este una dintre cele cinci țări care au trimis cererea de plată numărul 3, aceasta fiind încă în evaluare. Țara noastră ar putea primi în martie cele 2,7 miliarde de euro aferente acestei cereri de plată. Țara noastră este în întârziere, ținând cont că statele membre pot transmite câte două cereri de plată din PNRR pe an. Anul trecut, însă, România a trimis doar cererea de plată numărul 3. În ceea ce privește cererea de plată numărul patru, Economedia a scris aici că ea va fi depusă în trimestrul III.

România a îndeplinit până acum 21 de jaloane din totalul de 507 jaloane, adică 4,1% din total, iar din jaloanele care trebuiau îndeplinite până în trimestrul I 2023, România a îndeplinit 13%.

Comisia arată că, împreună, procentul de repere/obiective planificate în perioada 2020-2022 este de 32%. În comparație cu etapele/obiectivele îndeplinite (11,3 %), progresul actual al îndeplinirii etapelor/obiectivelor este în urmă față de calendarul indicativ prevăzut în programele naționale de referință.

Riscurile de întârzieri au fost, de asemenea, raportate în unele dintre rapoartele de țară, care formează pachetul anual al semestrului european de primăvară, publicat la 24 mai 2023, de exemplu: Bulgaria, Cehia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România. Cu toate acestea, riscurile de întârziere nu se limitează doar la câteva țări.

Comisia mai arată că 13 state membre au solicitat sprijin sub formă de împrumut, printre care Belgia, Cehia, Cipru, Grecia, Spania, Croația, Ungaria, Italia, Lituania, Polonia, Portugalia, România și Slovenia.

CE mai arată că RRF a susținut creșterea economică a UE, investițiile publice și angajările. Investițiile publice au evoluat de la 3,0% în 2019 la 3,3% în 2023.

Comisia a constatat că plățile din cadrul RRF au avut efecte mai puternice în țările din sud și din est decât în țările centrale. Mai exact, a constatat că PIB-ul Greciei a fost cu 2,1%, cel al Spaniei cu 1,9 %, iar cel al Croației și al Portugaliei cu 1,5 % mai mare în 2022 decât ar fi fost în absența RRF, iar PIB-ul Bulgariei, Italiei, Lituaniei, României și Slovaciei a fost cu 0,5 % – 1 % mai mare în 2022 decât ar fi fost în absența RRF. Cele mai mari efecte în țările centrale au fost înregistrate în Franța, Belgia și Țările de Jos, unde Comisia a constatat că PIB-ul în 2022 a fost cu 0,4 % mai mare decât ar fi fost în absența RRF.

„Termenul de 2026 probabil nu va fi extins”

Oficialii europeni estimează că termenul limită al PNRR nu va fi extins. „Pentru a schimba termenul de 2026 trebuie să permiți Comisiei să se împrumute după 2026. Pentru moment, există o limitare pentru Comisie să crească împrumuturile nete adiționale după 2026. Este practic imposibil, nu putem împrumuta mai mult. Totodată, trebuie unanimitate între statele membre. În plus, trebuie să modifici reglementările care arată cum vei cheltui bani. Mai mult, nu este management prudent să împrumuți și mai mulți bani. Drept urmare, termenul de 2026 probabil nu va fi extins”, au spus aceștia într-o discuție cu presa.