Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Continuăm să susţinem libertatea pieţelor de energie şi speranţa noastră este ca, în primăvara anului 2025, Guvernul să redeschidă în paşi atât piaţa de energie electrică, cât şi pe cea a gazelor naturale, a declarat, luni, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, Dan Pascu, la cea de-a 6-a ediţie a Forumului Energiei, transmite Agerpres.
“Noi, la Consiliul Concurenţei, suntem susţinătorii pieţelor libere. Măsuri incluzive în libertăţile de piaţă sunt, din punctul nostru de vedere, acceptabile când situaţia o impune, iar criza evidentă prin care am trecut pe piaţa de energie electrică şi a gazelor naturale a făcut ca această măsură să nu mai poată fi ocolită. Referitor la piaţa de gaze naturale, trebuie să vă amintesc, în 2020, am implementat ultima etapă în procesul de dereglementare a pieţelor de gaze şi preţurile au scăzut foarte mult. Dincolo de aceasta, au apărut oferte combinate pe piaţa în România – gaze naturale, energie electrică, servicii conexe. Au început să intre noi jucători pe aceste pieţe, creând presiune concurenţială, care la rândul ei a avut efect asupra preţurilor scăzute. Deşi percepţia este diferită în opinia publică, creşterea preţurilor s-a datorat unei crize a gazelor, criză care are cauze geopolitice, şi nu procesului de dereglementare. Continuăm să susţinem libertatea pieţelor. Între timp, au trecut două sezoane reci, lucrurile s-au aşezat, preţurile scad şi speranţa noastră este ca, în primăvara anului 2025, Guvernul, decidentul politic, să redeschidă în paşi cele două pieţe, cea de energie electrică şi cea de gaze naturale”, a spus Pascu.
În prezent, prețurile sunt plafonate la clientul final. De exemplu, la gaze, un client casnic plătește maximum 0,31 lei/kWh (TVA inclus). La energie electrică, un client casnic plătește maximum 0,68 lei/kWh (TVA inclus) pentru un consum de până la 100 kWh inclusiv și maximum 0,80 lei/kWh (TVA inclus) pentru consum cuprins între 100,01 și 255 kWh. Consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 kWh/lună se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, iar în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună întreg consumul se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh. Și pentru firme, prețurile sunt plafonate în mod similar.
Potrivit reprezentantului autorităţii de concurenţă, în ceea ce priveşte investigaţiile de pe piaţa de energie din România, sunt contorizate o serie de sancţiuni, până la acest moment.
“Avem o investigaţie sectorială, în curs. Încercăm să înţelegem mai bine piaţa de gaze, de la import şi producţie până la consumatorul final. Există indicii destul de interesante despre un comportament inadecvat pe pieţele acestea, asupra cărora probabil ne vom apleca mai cu atenţie. Rămâne tentaţia abuzului de poziţie dominantă. Avem trei investigaţii deschise pe abuz de poziţie dominantă, prin aceea că operatorii de distribuţie au favorizat furnizorii din cadrul aceluiaşi grup. Am mai încheiat o investigaţie pe care am deschis-o împotriva comportamentului Hidroelectrica, unde noi am avut impresia că ei reţin cantităţi de energie de pe Piaţa pentru Ziua Următoare, în aşa fel încât să obţină preţuri mai bune pe piaţa de echilibrare. Am încheiat-o cu angajamente şi le monitorizăm. Între timp, cantităţile pe PZU au crescut şi se pare că se vede şi în preţ. De asemenea, am încheiat o investigaţie, tot cu angajamente, fără sancţiune, pe energie electrică, la E-Distribuţie Muntenia, unde am observat că anumite societăţi comerciale erau favorizate. În orice caz, în urma angajamentelor, am cuantificat că durata medie de obţinere a unui ATR (Aviz Tehnic de Racordare, n.r.) a scăzut cu 20%, în condiţiile în care solicitările de emitere au crescut cu 30%”, a menţionat Dan Pascu.
Vicepreşedintele Consiliului Concurenţei a reamintit, în context, despre o sancţiune acordată Delgaz Grid în valoare de 30 de milioane de lei pentru abuz de poziţia dominantă.
“Aş dori să mai menţionez o sancţiune pe care am dat-o, în 2021, celor de la Delgaz Grid, de 30 de milioane de lei. Acolo e tot o formă de abuz de poziţia dominantă. Societatea Delgaz Grid dispunea de informaţii pe care a refuzat să le acorde şi altor firme concurente cu cea din grup. E vorba de fişele de evidenţă, de lucrări, de verificări şi revizii, în aşa fel încât firma care se ocupa de revizii şi verificări din cadrul EON ştia mereu cu un pas înaintea tuturor celorlalţi concurenţi unde trebuie să meargă, care sunt termenele etc.”, a adăugat oficialul.