Date BNR: Credite “verzi” de 5 miliarde de lei în martie, în creștere cu 129% față de anul trecut

Creditele “verzi” acordate companiilor în România au ajuns în martie la 5 miliarde de lei, în creştere anuală de 129%, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Florin Dragu, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), transmite Agerpres.

“La momentul actual, creditarea “verde” este încă o piaţă în informare şi, de asemenea, are un potenţial ridicat pentru creşterea nivelului de intermediere financiară. Cele mai recente date, aferente lunii martie 2024, ne arată că valoarea acestora se setează undeva la 5 miliarde de lei, pe partea de companii, în creştere semnificativă. Dacă ne uităm cu un an în urmă, ritmul este undeva la 129%. De asemenea, pe partea de flux vedem faptul că acesta reprezintă cam 5% din totalul de împrumuturi “verzi”, însă dacă ne uităm în perspectiva întregului portofoliu, vedem că stocul de finanţare este încă la un nivel relativ redus, cam 3% din total împrumuturi acordate companiilor. Din perspectiva distribuţiei, majoritatea împrumuturilor se duc pe partea de clădiri “verzi”, respectiv cam jumătate din finanţarea “verde”. Următorul segment este reprezentat de cel al electricităţii şi sistemelor de încălzire-răcire, urmat de partea de eficienţă energetică“, a subliniat Dragu.

Potrivit reprezentantului BNR, pe segmentul creditelor ipotecare “verzi”, valoarea acestora a ajuns la aproximativ opt miliarde de lei, în creştere de 69%, în termeni anuali, şi reprezintă circa 8% din totalul portofoliului de împrumuturi.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În ceea ce priveşte obligaţiunile “verzi”, datele prezentate de Florin Dragu arată că, în România, cuantumul s-a situat la 720 de milioane de euro, în 2023.

“Această sumă este cumva valoarea cumulată a ceea ce se realizase în ultimii doi ani, din perspectiva iniţiativelor pe care noi le realizăm. BNR a întreprins mai multe acţiuni pe acest palier care urmăreşte o creştere a gradului de conştientizare cu privire la efectele riscurilor climatice şi, de asemenea, cu privire la îmbunătăţirea disponibilităţii datelor privind creditarea “verde”.
Aceasta vizează atât să sprijine instituţiile financiare în tranziţia verde, cât şi companiile nefinanciare prin creşterea capacităţii acestora de înţelegere a riscurilor climatice şi de a le spori gradul de pregătire pe termen lung pentru a fructifica toate aceste oportunităţi (…)”, a menţionat oficialul BNR.

Acesta a făcut referire şi la rezultatele unui sondaj derulat la nivel semestrial în rândul a aproximativ 12.000 de companii din România, pentru a afla capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice.

“Gradul de conştientizare, dar şi capacitatea de identificare a efectelor riscurilor climatice este încă incipientă şi semnificativ mai redusă în cadrul IMM-urilor, comparativ cu companiile de dimensiuni mari. Dacă ne uităm la gradul de răspuns, vedem că 50% dintre companiile mici au răspuns, în timp ce la nivelul corporaţiilor ponderea este undeva la 80%. Din perspectiva accesului la finanţare, cam 60% dintre firmele respondente consideră că acesta nu va fi afectat de schimbările climatice. Am observat faptul că băncile au făcut progrese semnificative în ultimii trei ani în ceea ce priveşte integrarea acestor elemente în gestionarea riscurilor. Practic, majoritatea instituţiilor – cam 80% dintre acestea – au răspuns că utilizează standarde internaţionale şi circa 10% că intenţionează să le implementeze în următorul an. Comparativ, acum doi ani, când am derulat acelaşi chestionar, ponderea era undeva la 30%”, a afirmat Florin Dragu.

BankingNews şi GreenCommunity au organizat, marţi, evenimentul de specialitate “Forumul Finanţării Verzi”.