Indicatorul de încredere al mediului de afaceri în economia din România, publicat în fiecare lună de Comisia Europeană (Economic Sentiment Indicator – ESI), a înregistrat o scădere în luna mai, semnalând o ușoară încetinire a ritmului de creștere economică în ultima lună de dinainte de începutul verii, comparativ cu luna aprilie.
Indicatorul compozit al Comisiei pentru România a înregistrat astfel o valoare de 102,6 puncte în luna mai, în scădere cu 2,2 puncte față de luna aprilie, pentru care s-a realizat o revizuire negativă de 0,3 puncte, de la 105,1 puncte la 104,8 puncte. Valoarea din luna mai se situează peste media pe termen lung a ESI de 100 de puncte și arată că mediul de afaceri anticipează o continuare a creșterii cifrei de afaceri, în toate sectoarele economice, adică atât în industria prelucrătoare, cât și în servicii, construcții și comerțul retail.
Evoluția ESI are un grad ridicat de corelare cu dinamica creșterii economice (PIB). Produsul intern brut (PIB) al României a crescut în primul trimestru din acest an cu un ritm trimestrial de 0,5%, conform primelor date de la Institutul Național de Statistică (INS), în condițiile unei medii pe perioada ianuarie-martie de asemenea peste nivelul de 100 de puncte.
Conform datelor publicate de Comisia Europeană pentru lunile aprilie și mai, dinamica trimestrială a PIB și-a continuat cel mai probabil expansiunea în cele două luni analizate, iar analiștii anticipează că impulsul pozitiv va continua. Mai mult, media pe primele două luni din trimestrul secund este peste media primelor 3 luni din 2024, ceea ce indică o accelerare a dinamicii trimestriale a PIB.
„Ne așteptăm la o ușoară accelerare a creșterii economice în acest an, de la +2,1% în 2023 la +2,6%, în special pe fondul consumului privat puternic și a contribuției substanțiale și constante a investițiilor, impulsionate de intrările de fonduri europene și proiectele de infrastructură ale statului,” arată într-o notă de cercetare Vlad Ioniță, analist la BCR Cercetare.
Datele Comisiei Europene sunt în acord cu cel mai recent raport de la Institutul Național de Statistică (INS) privind tendințele în economie în perioada mai-iulie, publicat la mijlocul săptămânii. Potrivit sondajului realizat de INS, managerii chestionați anticipează creştere a activităţii economice în toate cele patru sectoare ale economiei (industrie prelucrătoare, construcţii, comerţ cu amănuntul şi servicii), precum şi noi majorări de preţuri şi o creștere a numărului de salariaţi, excepţie şi industria prelucrătoare, unde numărul de salariați este văzut ca fiind menținut.
Companiile chestionate de Institutul Național de Statistică (INS) au raportat până acum, în fiecare raport lunar asupra tendințelor activității economice din acest an, intenții clare de creștere de prețuri, pe linie, în toate domeniile de activitate: industrie prelucrătoare, construcții și comerț cu amănuntul. Aceste intenții s-ar putea să dea peste cap prognozele privind dinamica inflației din acest an și direcția dobânzilor, mai ales în contextul în care Banca Națională a României (BNR) este anticipată să scadă dobânzile la ședințele următoare.
Economia este sprijinită în acest an de cheltuielile asociate anului electoral (cheltuieli publice ridicate, în special cele cu investițiile locale), precum și de majorările de pensii și salarii publice și private care sprijină consumul gospodăriilor. Un alt impuls semnificativ îl reprezintă investițiile prin fonduri europene.
Totodată, din aprilie, Comisia Europeană a reînceput să includă în indicele general încrederea consumatorilor români. Potrivit sondajului pentru luna mai realizat de Comisia Europeană, consumatorii raportează că și-au mai temperat așteptările și anticipațiile pentru o achiziție majoră în următoarele 12 luni.
De asemenea, anticipațiile inflaționiste ale consumatorilor pentru următoarele 12 luni au cunoscut o ușoară creștere în luna mai, indicele aferent urcând la 30,3 puncte de la o valoare de 29,9 puncte în luna aprilie.
Media pe indicatorul privind încrederea consumatorilor se află în lunile aprilie și mai peste media pentru trimestrele precedente, în corelare cu dinamica comerțului cu amănuntul, unde cifra de afaceri a companiilor a crescut în primele 3 luni din acest an cu 5,5% față de primele 3 luni din 2023.
Per total, încrederea managerilor din comerţul cu amănuntul a scăzut la 5,9 puncte în luna mai, de la 11,5 puncte în aprilie, pe fondul deteriorării componentei vânzări anterioare, a stocurilor mai ridicate și a unor anticipații ceva mai negative cu privire la vânzările următoare.
În sectorul de servicii, încrederea a scăzut la 5,4 puncte în luna mai de la o valoare de 7,9 puncte în aprilie.
Și în sectorul de construcţii încrederea a scăzut pe fondul unor comenzi în scădere și a faptului că firmele din domeniu raportează intenții mai scăzute de angajare pentru următoarea perioadă.
În industria prelucrătoare încrederea a scăzut la -0,1 puncte de la o valoare de +0,2 puncte în aprilie, evoluţie venită pe fondul scăderii ușoare a comenzilor, a deteriorării componentei așteptări de producție, în condiții unor stocuri mai mari. În acelaşi timp, rata de utilizare a capacităţii a continuat să se situeaze sub media pe termen lung de 77,1%, ceea ce sugerează cerere încă slabă și motoare încă turate sub potențial în industria prelucrătoare.
Analiștii anticipează per total o îmbunătățire a cererii externe în acest an, în ciuda presiunilor încă ridicate și pe alocuri în creștere pe prețurile de producție. În martie, producția industrială din România a crescut cu un ritm lunar de 3,9%, în timp ce declinul anual de -2,2% s-a transformat într-o creștere anuală de 2,8%. În același timp, sub-indicele ESI pentru comenzile de la export primite de industria românească a cunoscut o ușoară creștere. Cu toate că sub-indicele pentru comenzile de la export a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimele 11 luni, acesta continuă să arate o cerere sub potențial.
Indicele general privind intențiile de angajare din economie a scăzut și el în luna mai, de la 109,6 puncte în aprilie la 108,7 puncte, dar continuă să se situeze mult peste media de 100 de puncte.
Potrivit sondajului Comisiei, aşteptările privind preţurile de vânzare din România s-au temperat în luna mai în industria prelucrătoare și au crescut în sectoarele de construcții, servicii și comerț cu amănuntul.