Lucrările la proiectul CET Titan încep anul acesta. Centrala va fi finalizată până la începutul lui 2027

Lucrările la CET Titan încep „cât de curând” anul acesta, iar centrala ar urma să fie finalizată până cel târziu la începutul lui 2027, a anunţat, luni, Iulian Offenberg, director general Titan Power, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

„Termenul estimat pentru demararea lucrărilor este cât de curând posibil. Anul acesta am vrea să începem demolarea completă în partea din spate, urmând ca la anul să urmeze construirea efectivă. Deci, după ce facem partea de dezafectare, trebuie să separăm clădirile, pentru că ele sunt unite, şi o facem cu grijă, astfel încât să nu se afecteze clădirile care rămân, după care urmează să amenajăm şi să începem construcţia propriu-zisă, în paralel cu comanda pentru echipamente şi, la sfârşit, în termen de doi ani, 2026, ultimul trimestru – începutul lui 2027 practic urmează să calificăm centrala şi ea să producă şi să furnizeze energie electrică şi energie termică în inelul de nord-est al Capitalei, respectiv în reţeaua de nord-est, partea de termie către cei de la Termoenergetica. Centrala va fi complet automată, punctele vor fi complet automate, practic oamenii se vor ocupa de mentenanţa centralei şi ca aceasta să funcţioneze în bune condiţii. Va fi foarte modernă, va beneficia şi de un centru pentru pregătirea tinerilor energeticieni”, a detaliat Iulian Offenberg.

Potrivit acestuia, în acest moment există autorizaţia de desfiinţare, compania are aviz tehnic de racordare la reţeaua electrică, avizul de racordare la reţeaua de gaz, iar autorizaţia de construire urmează să fie eliberată în următoarele zile de către primărie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, prezent la conferinţă, a precizat că documentaţia a fost trimisă la minister de săptămâna trecută, iar semnarea contractului ar putea avea loc în următoarea lună.

Potrivit unui comunicat a Ministerului Energiei, CET Titan va fi o centrală complet automatizată care va fi echipată cu cinci grupuri motor-generator (Hydrogen Ready), având o putere electrică instalată de până la 50 MWe, respectiv o putere termică instalată de până la 40 MWt (34,4 Gcal/h). Poate utiliza atât gaz metan, cât şi amestec cu hidrogen, configurând în Titan cea mai modernă şi flexibilă soluţie pentru o instalaţie automatizată integrată în sistemul de termoficare şi energetic din estul capitalei.

Astfel, prin proiectul unei noi centrale electrice de termoficare în cogenerare de înaltă eficienţă (Combined Heat and Power) – CET Titan Bucureşti devine primul proiect de acest tip din ultimii 15 ani în capitala României.

Ministerul Energiei, prin Fondul pentru modernizare, va putea finanţa proiectul cu 40 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, din totalul cheltuielilor de 70 de milioane de euro.