Intenția românilor de a cumpăra o locuință se apropie de nivelurile din perioada 2006-2008, înaintea crizei financiare mondiale

Intenția de a cumpăra o locuință în următoarele 12 luni este aproape de nivelurile din perioada 2006-2008, conform unei analize recente Colliers bazată pe datele Eurostat pentru piața imobiliară din România. Aceasta arată o revenire semnificativă a interesului public pentru proprietățile rezidențiale, similară cu perioada de dinaintea crizei financiare mondiale. Piața rezidențială a început anul 2024 în forță, cu o creștere de 18% a numărului de tranzacții cu apartamente în București în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar restul țării a înregistrat creșteri ușor mai mari, de 19%.

Chiar dacă piața rezidențială a devenit mai puțin accesibilă, în special pentru cei care depind de finanțare bancară, și numărul de tranzacții a scăzut, interesul românilor pentru achiziții imobiliare a rămas constant, chiar și în condiții economice mai dificile. Aceasta arată o cerere susținută pentru proprietăți imobiliare, ancorată în apetența culturală a românului pentru a-și cumpăra o locuință.

„În fiecare început de an, Colliers realizează un sondaj detaliat în orașele din România, iar cele mai recente date reflectă evoluțiile observate și de Eurostat la nivel național. Intenția de cumpărare a locuințelor în România a fost influențată de mai mulți factori economici și sociali. Uitându-ne la ultimele decenii, creșterea economică a jucat un rol crucial, perioadele de expansiune economică fiind asociate cu îmbunătățiri semnificative ale interesului pentru achiziții imobiliare. Deși intenția de cumpărare este la niveluri ridicate, similare cu perioada 2006-2008, piața imobiliară din România s-a consolidat și oferă un context diferit față de perioada de dinaintea crizei din 2008. Accesibilitatea, nivelurile salariilor, prețurile, numărul de locuințe livrate și diversitatea proiectelor au evoluat considerabil Iar creșterea rapidă a prețurilor la locuințe în ultimii ani, în special la cele noi, a accentuat teama de a pierde oportunități în rândul potențialilor cumpărători. Experiențele recente influențează comportamentul clienților, care se tem de noi scumpiri ce ar putea face și mai dificilă achiziția unei locuințe”, punctează Gabriel Blăniță, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Eurostat a actualizat recent indicii de încredere ai României. Datele privind intenția de a cumpăra o locuință în următoarele 12 luni arată valori aproape la fel de ridicate ca maximele din 2006-2008 și sunt cele mai mari înregistrate pentru România din 2001 până acum.

Analiza Colliers amintește că, între 2006 și 2008, România a trecut printr-un boom imobiliar. “Aderarea la Uniunea Europeană în 2007 a adus un influx mare de capital și investiții, stimulând piața imobiliară. Băncile ofereau atunci credite ipotecare cu dobânzi mici și condiții avantajoase, făcând finanțarea mai accesibilă pentru mulți cumpărători. De asemenea, creșterea rapidă a PIB-ului a crescut încrederea consumatorilor, ceea ce a dus la o cerere mai mare de locuințe”, arată analiza.

După 2008, criza financiară globală a afectat puternic piața imobiliară din România. Colapsul pieței financiare a provocat o recesiune economică severă, care a redus intenția de cumpărare a locuințelor. Economia României a înregistrat o scădere semnificativă, iar rata șomajului a crescut, diminuând puterea de cumpărare și interesul pentru achizițiile imobiliare. În plus, băncile au devenit mult mai stricte în acordarea creditelor, limitând astfel accesul la finanțare pentru potențialii cumpărători.
Între 2011 și 2014, economia României a început să se redreseze, dar încet. Intenția de cumpărare a locuințelor a rămas sub media istorică, reflectând o revenire economică graduală. Prețurile locuințelor s-au stabilizat, iar încrederea în piața imobiliară a început să crească treptat. Creșterea constantă a salariilor a îmbunătățit puterea de cumpărare.

Din 2013 până în 2017, PIB-ul României a crescut constant, ceea ce a sporit încrederea consumatorilor și intenția de cumpărare a locuințelor. Programele guvernamentale, precum „Prima Casă”, au ajutat tinerii și pe cei care cumpărau prima locuință să obțină credite mai ușor. Dobânzile scăzute au făcut creditele ipotecare mai accesibile, stimulând piața imobiliară.

Între 2017 și 2020, piața imobiliară din România a fost foarte activă, cu creșteri rapide și scăderi temporare, influențate de diverse evenimente economice, politici temporare și schimbări legislative.
Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra economiei și pieței imobiliare. Inițial, incertitudinea cauzată de pandemie a redus interesul pentru cumpărarea de locuințe, dar ulterior a urmat o revenire puternică datorită politicilor de stimulare economică. Distanțarea socială și munca de acasă au schimbat prioritățile consumatorilor, crescând cererea pentru locuințe mai mari sau în zone mai puțin aglomerate. Această creștere a cererii, combinată cu oferta limitată, a dus la creșterea prețurilor locuințelor.

„Perspectivele pentru piața rezidențială rămân pozitive, datorită tendințelor actuale de creștere a intenției de cumpărare. Totuși, evoluțiile economice globale și locale, precum și schimbările în politicile și condițiile de creditare, vor influența direcția pieței. Cumpărătorii ar trebui să fie atenți la condițiile de creditare și ratele dobânzilor, să evalueze stabilitatea locurilor de muncă și să ia în considerare fluctuațiile economice. De asemenea, este esențial să urmărească evoluțiile pieței și impactul programelor guvernamentale asupra accesului la finanțare. Dezvoltatorii pot profita de cererea crescută pentru locuințe, mai ales în zonele metropolitane, unde oamenii caută mai mult spațiu și apropiere de natură. Investițiile în locuințe care răspund noilor nevoi ale consumatorilor, cum ar fi birourile de acasă și spațiile verzi, pot oferi avantaje competitive”, conchide Gabriel Blăniță.