Clasamentul mondial al competitivității, publicat de Institutul Internațional pentru Dezvoltarea Managementului (IMD), evaluează 67 de economii pe baza a peste 250 de indicatori din patru mari categorii: performanță economică, eficiență guvernamentală, eficiență în afaceri și infrastructură, scrie Statista. Indicatorii sunt o combinație de date statistice, care reprezintă două treimi din clasamentul final, și percepțiile a peste 6 000 de cadre, care reprezintă cealaltă treime din rezultate.
Clasamentul acoperă o mare parte din Europa, precum și America de Nord, lăsând în același timp unele locuri goale în America Latină, Asia și, mai ales, Africa, cu doar patru economii africane evaluate în acest an. Ca și în anii precedenți, Europa domină clasamentul competitivității, cu șase economii europene în top 10, dintre care trei în top 5.
În timp ce Asia are, de asemenea, trei economii în top 10, cele mai mari economii ale sale, China, India, Japonia și Coreea de Sud, sunt absente în mod notabil. În schimb, Singapore, Taiwan și Hong Kong au obținut cele mai mari scoruri din regiune, prima dintre cele trei aflându-se în fruntea clasamentului din acest an. Pe locul 2 este Elveția, iar pe 3, Danemarca.
România ocupă locul 50 în clasament, în scădere cu două poziții față de anul trecut.
Datele statistice arată o îmbunătățire la categoria “Performanță economică”, unde se observă un salt de 4 locuri față de 2023. La celelalte capitole – Eficiența guvernulului, Eficiența mediului de afaceri și Infrastructură sunt scăderi în clasament.
Raportul detaliază și alte aspecte, cum ar fi Infrastructura ( de bază, tehnologică sau științifică), Educația ori Sănătatea și mediul, capitol la care România înregistrează o scădere de 4 locuri. Sunt văzute ca puncte slabe: competența guvernului, inflația, prețul mâncării, protecționismul, legislația concurenței, corupția și darea de mită, sistemul de justiție, investițiile în educația, investițiile în telecomunicații, educația universitară, cheltuielile publice totale pentru educație.
Potrivit raportului, principalele provocări pentru România în acest an sunt:
– Măsuri de control al ratei inflației.
– Eficiența sporită a cheltuielilor publice pentru a reduce deficitul deficitului bugetar.
– Accelerarea investițiilor în domenii de specializare inteligentă, cercetare-dezvoltare și inovare.
– Acordarea de sprijin întreprinderilor pentru a pune în aplicare transformarea digitală însoțită de actualizarea forței de muncă competențelor digitale.
– Îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație pentru a răspunde provocările societății românești
Dintre țările din Europa Centrală și de Est, cel mai bine stă Cehia, aflată pe locul 29. Iar cel rău, Slovacia, pe locul 59. Bulgaria este foarte aproape de slovaci, ocupând locul 58.
Tot în urma României se mai află Ungaria (54), Turcia (53) și Croația (51). Mai sus în clasament decât România mai află Slovenia (46), Grecia (47), Cipru (43), Polonia (41) și țările baltice: Lituania (30), Estonia (33) și Letonia (45).
Europa Centrală și Est
- Cehia (26)
- Lituania (30)
- Estonia (33)
- Polonia (41)
- Cipru (43)
- Letonia (45)
- Slovenia (46)
- Grecia (47)
- Romania (50)
- Croația (51)
- Turcia (53)
- Ungaria (54)
- Bulgaria (58)
- Slovacia (59)