Eugen Radulescu, BNR/ Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a declarat sâmbătă că anul 2025 va fi anul din care „începem să plătim” deficitul bugetar foarte mare, iar acest lucru nu se poate face fără să crești taxele.
Consilierul guvernatorului a atras atenţia asupra „derapajelor fiscale din anii electorali”, din cauza cărora se ajunge la creşterea deficitului, el susţinând că „aşa ceva nu se întâmplă nicăieri în lumea civilizată”. „De fiecare dată, în prag de alegeri, deficitul bugetar al României creşte. Creşte, şi creşte mult. Nu se întâmplă nicăieri în lume aşa ceva, sau, mă rog, în lumea civilizată! Nicăieri nu întâmpini, în an electoral, e explozie a cheltuielilor bugetare. Se produc mici derapaje, se produc mici alunecări, dar nu derapaje de această amploare, cum se întâmplă la noi de fiecare dată. Şi întrebarea pe care mi-am pus-o este: de ce? Păi cred că răspunsul este: lipsa de cultură economică a electoratului, până la urmă, care nu realizează cât de serioasă este situaţia la care putem ajunge ca urmare a derapajelor fiscale din anii electorali şi această situaţie îi face pe politicieni să fie foarte generoşi”, a declarat Eugen Rădulescu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. El este de părere că societatea civilă „ar trebui să aibă o reacţie mai promptă şi mai puternică” în faţa acestei realităţi.
Eugen Rădulescu mai susține că din anul 2025 vom începe să plătim pentru aceste derapaje.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Deficitul bugetar la noi este atât de mare nu pentru că avem o fiscalitate mică, ci pentru că avem excepții. Vă dau un exemplu: avocații. Avocații plătesc și ei impozit pe venit, dar plătesc cam de 10 ori mai puțin decât plătim noi, restul. Vine un moment în care orice facem trebuie plătit. La anul va trebui să plătim. Din 2025 începem să plătim. Întrebarea care se pune este dacă vom reuși să o facem într-o manieră onorabilă, adică să avem o scădere de deficit care să fie crezută de piețe fără să bulverseze economia. Asta este marea problemă”, a mai declarat Eugen Rădulescu.
Întrebat dacă vom putea plăti doar prin reducerea cheltuielilor, Rădulescu a spus că nu se poate fără să crești taxele.
Eugen Rădulescu a precizat că astfel, trebuie mărite veniturile și există trei căi pentru a face acest lucru.
Prima cale este ca impozitele care ar trebui să fie plătite acum chiar să fie plătite, afirmă consilierul guvernatorului, care oferă în mod specific exemplul TVA-ului. „Deficitul de încasare la TVA este de 36%. Deci mai mult de o treime din TVA-ul care ar trebui să fie plătit în România nu ajunge niciodată la buget. Nu se plătește. Media Uniunii Europene este undeva pe la 5%, noi suntem la 36%. Aceasta ar fi o primă cale și probabil că ar fi cea mai bună. Doar că aici probabil că ne lovim de mult prea multe piedici, din moment ce niciun guvern nu a îndrăznit vreodată să se atingă de asta. Nu știu ce anume se întâmplă de nu se poate, dar nu se poate. Într-adevăr, încasările din TVA au crescut recent puțin mai mult decât au crescut veniturile generale ale statului, decât a crescut PIB. Dar au crescut absolut insuficient pentru a genera o reducere semnificativă de la 36% spre cele 5% care este media Uniunii Europene”, a spus Rădulescu.
Al doilea lucru care ar putea fi făcut ar fi ca în sistemul de taxe din acest moment să fie subțiate semnificativ favorurile fiscale, cum ar fi cotele reduse de TVA sau regimul microîntreprinderilor, mai spune Eugen Rădulescu. „Avem un mare număr de excepții de la regulă. Avem excepții de la regulă chiar pe partea de TVA. Avem domenii la care nu se plătește TVA sau se plătește mult mai puțin. La un moment dat, sălile de sport nu plăteau TVA decât 5%. Acum se plătește 19% pentru sala de sport, așa cum e normal”, amintește el. În ce privește microîntreprinderile, Rădulescu afirmă că nu este normal să renunțăm la bani gratis din PNRR pentru a păstra regimul microîntreprinderilor. „Avem regimul microîntreprinderilor, respectiv microîntreprinderile care au cel puțin un salariat și o producție de până la 500.000 euro pe an și beneficiază de favoruri fiscale în materie de profit. Sunt 455.000 de microîntreprinderi. Ca număr de firme sunt 55%, au 14% din total active în sistemul economiei, valoarea adăugată brută este undeva pe la 13,2% și numărul de salariați este de 27%. Nu poți ca microîntreprinderi care angajează mai mult de un sfert din forța de muncă a României să nu plătească impozit pe profit, ci minunea aceea de 3%. Guvernul nostru zice să renunțăm la banii de la PNRR pe care îi primeam gratis pentru că nu vrem să ne atingem de această pomană. O schimbare pentru microîntreprinderi nu înseamnă eliminarea lor. Economia are multe capacități de a se ajusta, mai ales că asta ar însemna o normalizare a lucrurilor. Acesta este unul din exemple. Sigur că mult mai important ar fi dacă am putea colecta TVA mai mult, dar văd că nu reușim de 30 de ani să facem asta. Ceva se întâmplă acolo și nu știu ce, că nu e domeniul meu de specialitate”, spune Rădulescu.
A treia cale care există pentru majorarea veniturilor este mărirea impozitelor, spune Eugen Rădulescu. „Tare mă tem că, în momentul în care vorbești despre mărirea veniturilor, prima pe care poți să apeși este mărirea impozitelor, și anume tot a TVA-ului, pentru că aici este cel mai ușor de colectat. Mai poți mări niște accize pe la combustibili, mai poți face niște giumbușlucuri de genul acestora, dar dacă vrei bani imediat la buget, crești TVA”, afirmă Rădulescu.
Eugen Rădulescu spune că există și căi de reducere a cheltuielilor. „Avem peste 3.000 de comune în România. Unele comune sunt destul de măricele. Când mergeam spre munte, vedeam comuna Puchenii Mari și pe urmă Puchenii Moșnei. Sunt două comune, două primării, două consilii locale, o mulțime de funcționari publici, probabil că și școli separate, deși nu sunt atât de mulți copii încât să fie nevoie de școli și la aia și la aia. Dar nu cred că ăsta este cel mai strigător la cer caz. Avem sate care mai au 100 de locuitori și au primărie. Veniturile locale nu acoperă nici măcar impozitele plătite de primărie. Aici ar trebui să se întâmple ceva, dar asta durează. Ar trebui să nu mai avem 41 de județe, ar trebui să avem 10 sau 12 regiuni. Atunci când a făcut Ceaușescu județele, le-a făcut cu un singur obiectiv: să dispară Regiunea Autonomă Maghiară. A dispărut. Mai ținem 41 de județe, în condițiile sistemului electronic de astăzi?”, afirmă el.
Potrivit lui, există cheltuieli care nu vor mai scădea vreodată, cum ar fi pensiile sau dobânzile la datoria publică, care au trecut deja de 2% din Produsul Intern Brut și vor trece de 3% din PIB. Totodată, cheltuielile militare nu vor scădea anul acesta, nu vor scădea nici anul viitor, nici peste 2 ani, a spus el.
