EXCLUSIV Ministerul Finanțelor recunoaște într-un document oficial că România are ”un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar / Veniturile bugetare sunt mai mici decât ținta / Cere reducerea cheltuielilor bugetare și economisirea

Ministerul Finanțelor arată în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru că România a înregistrat ”un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar, potrivit documentului public. Ministerul condus de Marcel Boloș arată că în primele șase luni veniturile bugetare au fost mai mici decât programul asumat de guvern și cere reducerea cheltuielilor bugetare.

Raportul mai arată că arieratele (plățile restante peste 90 de zile) înregistrate la data de 30 iunie 2024 au fost în sumă de 470,8 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 38,5% comparativ cu cele înregistrate la data de 30 iunie 2023.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Raport semestrial Ministeru…

Citește mai jos cele mai importante informații din raportul Ministerului Finanțelor:

Soldul bugetului general consolidat la semestrul I 2024 a fost de 63,67 miliarde lei (3,60% din PIB), reprezentând 75,3% din ținta de deficit stabilită pe anul 2014 prin Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, ceea ce indică un derapaj major de la această țintă.

Datoria guvernamentală conform metodologiei UE s-a situat la data de 30 iunie 2024 la un nivel de 51,4% din PIB, peste ținta stabilită în Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024 . Datoria internă a administrației publice a reprezentat 24,8% din PIB, iar datoria externă 26,6% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat au fost superioare încasărilor din perioada similară a anului anterior, în termeni nominali, creșterea fiind de 13,5% iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,5 puncte procentuale de la 15,1% din PIB în semestrul I 2023 la 15,6% din PIB în perioada analizată. Veniturile bugetului general consolidat nu au atins nivelul programat pentru semestrul I 2024 pe fondul evoluției slabe a încasărilor din fondurile externe nerambursabile inclusiv asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, în timp ce veniturile din economia internă au fost superioare nivelului programat (101,2% grad de realizare al programului semestrial).

Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 275,50 miliarde lei, cu 13,5% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și cu un grad de realizare al programului de încasări pe primul semestru de 94,0%.

Cheltuielile bugetului general consolidat au fost cu 21,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior și reprezentând 50,4% din programul anual prognozat.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 339,17 miliarde lei (19,2% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 21,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare al acestora fiind de 90,8%.

Acestea, ca pondere în PIB, au crescut cu 1,76 puncte procentuale de la 17,4% din PIB în semestrul I 2023 la 19,2% din PIB în semestrul I 2024.

Stocul plăților restante raportate la data de 30 iunie 2024 a fost în sumă totală de 2.727,7 milioane lei, cu 42,4% peste nivelul înregistrat la data de 30 iunie 2023 pe fondul creșterii plăților restante în administrația locală cu 72,0%(+1.015,3 milioane lei) în timp ce la nivelul administrației centrale și la nivelul bugetului asigurărilor sociale acestea s-au redus cu 19,1%(-69,2 milioane lei) și respectiv 93.6%(-133,55 milioane lei). Plățile restante din administrația locală au reprezentat 88,9% din totalul plăților restante înregistrate la 30 iunie 2024.

Arieratele (plățile restante peste 90 de zile) înregistrate la data de 30 iunie 2024 au fost în sumă de 470,8 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 38,5% comparativ cu cele înregistrate la data de 30 iunie 2023 pe fondul creșterii arieratelor atât la nivelul administrației locale cu 30,6% cât și la nivelul administrației centrale cu 178,3%(+32,7 milioane lei). Arieratele din administrația locală au reprezentat 89,14% din totalul arieratelor înregistrate la 30 iunie 2024.

Cheltuielile pentru investiții au înregistrat o creștere accentuată comparativ cu semestrul I 2023 (+41%) alocările fiind efectuate în principal pentru proiectele finanțate din resurse interne, acestea reprezentând acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2024.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile(inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii și cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistenta financiara nerambursabilă aferenta PNRR) au fost cu 2,0% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent pe fondul diminuării plăților pentru proiectele finanțate din cadrul financiar 2014-2024 (cadru financiar ce se află la finalul perioadei de programare), în timp ce cheltuielile pentru proiectele finanțate din cadrului 2021-2027 și cele aferente proiectelor finanțate din asistența financiară nerambursabilă alocată pentru PNRR au înregistrat creșteri cu 7,93 miliarde lei și respectiv 2,00 miliarde lei.

Având în vedere execuția bugetară din primul semestru al anului 2024 apreciem că pentru atingerea țintei de deficit stabilite pentru anul 2024 este necesar să fie continuate și intensificate eforturile pentru o colectare cât mai bună a veniturilor bugetare astfel încât nivelul programat să fie atins. Totodată în cazul cheltuielilor bugetare se recomandă o reducere a ritmului accelerat înregistrat în prima parte a anului curent și o atenție deosebită în angajarea de noi cheltuieli precum și o analiză riguroasă a cheltuielilor programate în vederea identificării unor eventuale sume ce pot fi economisite astfel încât acestea să nu afecteze negativ soldul bugetar stabilit pentru anul 2024.

În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, există riscul major ca ținta de deficit asumată să fie depășită și să ajungă la un deficit de peste 6,9% din PIB, cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În prima jumătate a anului curent se remarcă o accelerare a înclinației populației spre consum fiind impulsionată de majorarea veniturilor disponibile reale, rezultate din creșterile salariale și ale pensiilor și o inflație în scădere.

Pe partea externă, diminuarea în termeni reali a exportului de bunuri şi servicii cu 3,3% concomitent cu majorarea cu 4,0% a importului de bunuri şi servicii s-a concretizat într-o contribuție negativă semnificativă a exportului net la dinamica PIB de 3,5 puncte procentuale.

Sectorul industrial a continuat evoluțiile negative, conjunctura economică nefavorabilă afectând încă acest domeniu de activitate. Astfel, valoarea adăugată brută din industrie s-a diminuat pe primul semestru din 2024 comparativ cu perioada similară din anul precedent cu 0,6% ceea ce s-a concretizat într-o contribuție la creșterea economică de -0,1 puncte procentuale.

Este de remarcat evoluția din sectorul agricol cu o creștere pe ansamblul perioadei de 10,9%, având o contribuție la PIB-ul real de 0,2 puncte procentuale. Această majorare se datorează rezultatelor bune obținute în trimestrul II (17,3%) după ce în ultimii ani, în perioada similară, am asistat la contracția activității în acest sector.

Deficitul comercial FOB-CIF, în primul semestru al anului 2024, a atins o valoare de 15,1 miliarde euro, fiind cu 1,8 miliarde euro mai mare decât în semestrul similar din 2023, această adâncire fiind atribuită schimburilor intra-comunitare în proporție de peste 72%.

Zona de petrochimie (produse farmaceutice, îngrășăminte, materiale plastice etc.) a generat aproape 43% din nivelul deficitului extern, cu o pierdere de 6,4 miliarde euro, iar valoarea de -3,2 miliarde euro înregistrată la categoria mărfurilor manufacturate clasificate în principal după materia primă a reprezentat al doilea mare deficit comercial al primelor 6 luni ale anului 2024.

Investițiile străine directe au înregistrat, în perioada ianuarie-iunie 2024, o valoare de 3,22 miliarde euro, cu 14,9% peste nivelul perioadei similare a anului 2023 și au acoperit mai mult de 26% din deficitul de cont curent.