Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Ministerul Finanțelor arată în Raportul privind situaţia economică şi bugetară pe primul semestru că România a înregistrat ”un derapaj major” de la ținta de deficit bugetar, potrivit documentului public. Ministerul condus de Marcel Boloș arată că în primele șase luni veniturile bugetare au fost mai mici decât programul asumat de guvern și cere reducerea cheltuielilor bugetare.
Raportul mai arată că arieratele (plățile restante peste 90 de zile) înregistrate la data de 30 iunie 2024 au fost în sumă de 470,8 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 38,5% comparativ cu cele înregistrate la data de 30 iunie 2023.
Citește mai jos cele mai importante informații din raportul Ministerului Finanțelor:
Soldul bugetului general consolidat la semestrul I 2024 a fost de 63,67 miliarde lei (3,60% din PIB), reprezentând 75,3% din ținta de deficit stabilită pe anul 2014 prin Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024, ceea ce indică un derapaj major de la această țintă.
Datoria guvernamentală conform metodologiei UE s-a situat la data de 30 iunie 2024 la un nivel de 51,4% din PIB, peste ținta stabilită în Legea nr. 417/2023 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2024 . Datoria internă a administrației publice a reprezentat 24,8% din PIB, iar datoria externă 26,6% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat au fost superioare încasărilor din perioada similară a anului anterior, în termeni nominali, creșterea fiind de 13,5% iar ca pondere în PIB au crescut cu 0,5 puncte procentuale de la 15,1% din PIB în semestrul I 2023 la 15,6% din PIB în perioada analizată. Veniturile bugetului general consolidat nu au atins nivelul programat pentru semestrul I 2024 pe fondul evoluției slabe a încasărilor din fondurile externe nerambursabile inclusiv asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, în timp ce veniturile din economia internă au fost superioare nivelului programat (101,2% grad de realizare al programului semestrial).
Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 275,50 miliarde lei, cu 13,5% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent și cu un grad de realizare al programului de încasări pe primul semestru de 94,0%.
Cheltuielile bugetului general consolidat au fost cu 21,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior și reprezentând 50,4% din programul anual prognozat.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 339,17 miliarde lei (19,2% din PIB), au crescut în termeni nominali cu 21,2% față de aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare al acestora fiind de 90,8%.
Acestea, ca pondere în PIB, au crescut cu 1,76 puncte procentuale de la 17,4% din PIB în semestrul I 2023 la 19,2% din PIB în semestrul I 2024.
Stocul plăților restante raportate la data de 30 iunie 2024 a fost în sumă totală de 2.727,7 milioane lei, cu 42,4% peste nivelul înregistrat la data de 30 iunie 2023 pe fondul creșterii plăților restante în administrația locală cu 72,0%(+1.015,3 milioane lei) în timp ce la nivelul administrației centrale și la nivelul bugetului asigurărilor sociale acestea s-au redus cu 19,1%(-69,2 milioane lei) și respectiv 93.6%(-133,55 milioane lei). Plățile restante din administrația locală au reprezentat 88,9% din totalul plăților restante înregistrate la 30 iunie 2024.
Arieratele (plățile restante peste 90 de zile) înregistrate la data de 30 iunie 2024 au fost în sumă de 470,8 milioane lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 38,5% comparativ cu cele înregistrate la data de 30 iunie 2023 pe fondul creșterii arieratelor atât la nivelul administrației locale cu 30,6% cât și la nivelul administrației centrale cu 178,3%(+32,7 milioane lei). Arieratele din administrația locală au reprezentat 89,14% din totalul arieratelor înregistrate la 30 iunie 2024.
Cheltuielile pentru investiții au înregistrat o creștere accentuată comparativ cu semestrul I 2023 (+41%) alocările fiind efectuate în principal pentru proiectele finanțate din resurse interne, acestea reprezentând acestea reprezentând 52,84% din totalul cheltuielilor pentru investiții pe primele șase luni ale anului 2024.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile(inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii și cheltuielile cu proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistenta financiara nerambursabilă aferenta PNRR) au fost cu 2,0% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent pe fondul diminuării plăților pentru proiectele finanțate din cadrul financiar 2014-2024 (cadru financiar ce se află la finalul perioadei de programare), în timp ce cheltuielile pentru proiectele finanțate din cadrului 2021-2027 și cele aferente proiectelor finanțate din asistența financiară nerambursabilă alocată pentru PNRR au înregistrat creșteri cu 7,93 miliarde lei și respectiv 2,00 miliarde lei.
Având în vedere execuția bugetară din primul semestru al anului 2024 apreciem că pentru atingerea țintei de deficit stabilite pentru anul 2024 este necesar să fie continuate și intensificate eforturile pentru o colectare cât mai bună a veniturilor bugetare astfel încât nivelul programat să fie atins. Totodată în cazul cheltuielilor bugetare se recomandă o reducere a ritmului accelerat înregistrat în prima parte a anului curent și o atenție deosebită în angajarea de noi cheltuieli precum și o analiză riguroasă a cheltuielilor programate în vederea identificării unor eventuale sume ce pot fi economisite astfel încât acestea să nu afecteze negativ soldul bugetar stabilit pentru anul 2024.
În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urgență, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, există riscul major ca ținta de deficit asumată să fie depășită și să ajungă la un deficit de peste 6,9% din PIB, cu consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În prima jumătate a anului curent se remarcă o accelerare a înclinației populației spre consum fiind impulsionată de majorarea veniturilor disponibile reale, rezultate din creșterile salariale și ale pensiilor și o inflație în scădere.
Pe partea externă, diminuarea în termeni reali a exportului de bunuri şi servicii cu 3,3% concomitent cu majorarea cu 4,0% a importului de bunuri şi servicii s-a concretizat într-o contribuție negativă semnificativă a exportului net la dinamica PIB de 3,5 puncte procentuale.
Sectorul industrial a continuat evoluțiile negative, conjunctura economică nefavorabilă afectând încă acest domeniu de activitate. Astfel, valoarea adăugată brută din industrie s-a diminuat pe primul semestru din 2024 comparativ cu perioada similară din anul precedent cu 0,6% ceea ce s-a concretizat într-o contribuție la creșterea economică de -0,1 puncte procentuale.
Este de remarcat evoluția din sectorul agricol cu o creștere pe ansamblul perioadei de 10,9%, având o contribuție la PIB-ul real de 0,2 puncte procentuale. Această majorare se datorează rezultatelor bune obținute în trimestrul II (17,3%) după ce în ultimii ani, în perioada similară, am asistat la contracția activității în acest sector.
Deficitul comercial FOB-CIF, în primul semestru al anului 2024, a atins o valoare de 15,1 miliarde euro, fiind cu 1,8 miliarde euro mai mare decât în semestrul similar din 2023, această adâncire fiind atribuită schimburilor intra-comunitare în proporție de peste 72%.
Zona de petrochimie (produse farmaceutice, îngrășăminte, materiale plastice etc.) a generat aproape 43% din nivelul deficitului extern, cu o pierdere de 6,4 miliarde euro, iar valoarea de -3,2 miliarde euro înregistrată la categoria mărfurilor manufacturate clasificate în principal după materia primă a reprezentat al doilea mare deficit comercial al primelor 6 luni ale anului 2024.
Investițiile străine directe au înregistrat, în perioada ianuarie-iunie 2024, o valoare de 3,22 miliarde euro, cu 14,9% peste nivelul perioadei similare a anului 2023 și au acoperit mai mult de 26% din deficitul de cont curent.