Foto: Hamdi Bendali | Dreamstime.com
Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank 2024 în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studii privind modul în care instituțiile se formează și afectează prosperitatea”. Cele mai citate dar și recomandate scrieri ale lui Daron Acemoglu, profesor de economie de la MIT, în calitate de co-autor, sunt „De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei” (Why Nations Fail: The Origins of Power, Prosperity, and Poverty-2012), „Putere și progres: Lupta noastră de o mie de ani pentru tehnologie și progres” (Power and Progress: Our Thousand-Year Struggle Over Technology and Prosperity-2023) și „Coridorul îngust: state, societăți și soarta libertății” (The narrow corridor: States, societies, and the fate of liberty-2019).
Daron Acemoglu este autorul a șase cărți: „Economic Origins of Dictatorship and Democracy” (împreună cu James A. Robinson), „Introduction to Modern Economic Growth”, „De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei” (împreună cu James A. Robinson), „Principles of Economics” (împreună cu David Laibson și John List), „Coridorul îngust: state, societăți și soarta libertății” (împreună cu James A. Robinson), și „Putere și progres: Lupta noastră de o mie de ani pentru tehnologie și progres” (împreună cu Simon Johnson).
Lucrările sale academice au fost publicate în reviste științifice de top, inclusiv American Economic Review, Econometrica, Journal of Political Economy, Quarterly Journal Economics și Review of Economic Studies. Cercetările sale acoperă o gamă largă de domenii din economie, inclusiv economia politică, dezvoltarea și creșterea economică, teoria capitalului uman, teoria creșterii, inovarea, teoria căutării, economia rețelelor și învățarea.
„De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei”
Acemoglu și Robinson sunt coautori ai cărții „De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei” din 2012, care sintetizează o mare parte din cercetările trioului privind instituțiile politice și creșterea economică, scrie MIT News.
„«De ce eșuează națiunile» răspunde la întrebarea pusă de experți vreme de secole: De ce unele națiuni sunt bogate și altele sărace, divizate de bogăție și sărăcie, sănătate și boală, hrană și foamete?
Este de vină cultura, vremea, geografia? Poate ignorarea politicilor corecte? Niciunul dintre acești factori nu este definitiv. Care este explicația că Botswana a devenit una dintre țările cu cea mai rapidă creștere din lume, în timp ce alte națiuni africane, precum Zimbabwe, Congo și Sierra Leone, sunt îngropate în sărăcie și violență?
Daron Acemoglu și James Robinson arată că instituțiile politice și economice create de om sunt cele care stau la baza succesului economic (sau a lipsei acestuia).
Coreea, spre exemplu, este o națiune remarcabil de omogenă, însă populația din Coreea de Nord este printre cele mai sărace de pe pământ, în timp ce frații și surorile lor din Coreea de Sud sunt printre cei mai bogați. Sudul a forjat o societate care a creat stimulente, a recompensat inovarea și a permis tuturor să participe la oportunitățile economice. Succesul economic astfel stimulat a fost susținut deoarece guvernul a devenit responsabil și receptiv la cetățeni și la marea masă a oamenilor. Din păcate, populația din nord a îndurat zeci de ani de foamete, represiune politică și instituții economice foarte diferite – fără a se întrevedea sfârșitul. Diferențele dintre cele două țări se datorează politicii care a creat aceste traiectorii instituționale complet diferite.
Pe baza a cincisprezece ani de cercetări, Acemoglu și Robinson adună dovezi istorice din Imperiul Roman, orașele-state mayașe, Veneția medievală, Uniunea Sovietică, America Latină, Anglia, Europa, Statele Unite și Africa pentru a construi o teorie a economiei politice cu o mare relevanță pentru întrebări importante, inclusiv:
– China a construit o mașinărie de creștere economică autoritară. Va continua să crească la o viteză atât de mare și să copleșească Occidentul?
– Cele mai bune vremuri ale Americii sunt în urmă? Trecem de la un cerc virtuos în care eforturile elitelor de a-și spori puterea sunt combătute până la un cerc vicios care îmbogățește și împuternicește o mică minoritate?
– Care este cel mai eficient mod de a ajuta miliarde de oameni să treacă de la sărăcie la prosperitate? Mai multă filantropie din partea națiunilor bogate din Occident? Sau învățarea lecțiilor greu obținute ale ideilor revoluționare ale lui Acemoglu și Robinson privind interacțiunea dintre instituțiile politice și economice incluzive?”, arată o recenzie comercială a cărții.
„Putere și progres: Lupta noastră de o mie de ani pentru tehnologie și progres”
Acemoglu și Johnson sunt coautori ai cărții din 2023 „Power and Progress: Our 1,000-Year Struggle over Technology and Prosperity”, în care examinează inteligența artificială în lumina altor bătălii istorice pentru beneficiile economice ale inovației tehnologice.
„«Power and Progress» («Putere și progres») face parte din categoria cărților economice precum «Capital in the Twenty-First Century», «The Rise and Fall of American Growth» sau «Slouching Toward Utopia» a lui Brad DeLong. O mare parte din carte este o istorie a inovației tehnologice în general. Ca atare, are tendința de a divaga; autorii par adesea să fie atât de prinși în relatarea acestei istorii încât neglijează să lege fiecare eveniment de tezele lor centrale. De fapt, acestea sunt adesea cele mai amuzante și fascinante părți ale cărții. Dar dacă ar fi să rezum la un set de idei centrale, acestea ar fi:
-Impactul inovațiilor tehnologice asupra bunăstării umane depinde în mod esențial de alegerile sociale cu privire la modul în care aceste inovații sunt utilizate.
-Aceste alegeri sunt determinate de relațiile de putere dintr-o societate, iar în ultimele decenii alegerile noastre au fost orientate într-o direcție negativă de către puterea fondatorilor de companii tehnologice și a investitorilor de capital de risc.
-Tipul de tehnologii pe care societatea le inventează poate fi ales astfel încât să distribuie beneficiile pe scară mai largă, evitând tehnologiile care înlocuiesc lucrătorii și inventând tehnologii care completează lucrătorii.
Ultima dintre aceste idei este cea pentru care cartea este cea mai cunoscută, deoarece este cea mai îndrăzneață, cea mai originală și cea mai controversată”, arată o recenzie parțială a cărții.
Autorul recenziei recunoaște importanța lucrării – care a fost promovată în foarte multe liste cu cărți din domeniu – și a lui Acemoglu, care este unul dintre cei mai citați autori moderni de articole economice.
„Coridorul îngust: state, societăți și soarta libertății”
Cartea lui Acemoglu și Robinson „The Narrow Corridor”, publicată în 2019, examinează dezvoltarea istorică a drepturilor și libertăților în statele naționale. Ei susțin că libertatea politică nu are un model universal, ci provine din lupta socială. După cum a declarat Acemoglu în 2019, aceasta provine din „procesul dezordonat al mobilizării societății, al oamenilor care își apără propriile libertăți și care stabilesc în mod activ constrângeri asupra modului în care le sunt impuse reguli și comportamente”, potrivit MIT News.
O recenzie publicată de Princeton University în 2020 arată:
„Autorii descriu o luptă constantă între «societate», care dorește libertate, dar nu poate menține ordinea, și «stat», care menține ordinea, dar devine opresiv.
Autorii susțin că această carte are o temă uriașă și o gamă istorică impresionantă de exemple care o susțin, dar lasă multe întrebări deschise.
Cele două categorii conceptuale ar trebui descompuse pentru a examina interacțiunile complexe din cadrul lor și între ele, iar alte exemple care contrazic teza autorilor ar trebui să fie luate în considerare.
Cu toate acestea, autorii merită felicitări pentru o carte strălucit scrisă și provocatoare, care va inspira multe cercetări viitoare”.
Reprezentanții Academiei Regale de Științe scriu despre Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson că „ne-au ajutat să înțelegem diferențele de prosperitate dintre națiuni”.
Acemoglu și Robinson au publicat primele lucrări pe această temă în 2000. Trioul format din Acemoglu, Johnson și Robinson a publicat primul studiu comun în 2001, o lucrare influentă în „American Economic Review” care detaliază constatările lor empirice. Acemoglu și Robinson au publicat în 2006 prima lor carte scrisă împreună pe această temă: „Economic Origins of Dictatorship and Democracy”, notează MIT News.
De asemenea, site-ul shortform.com a publicat o listă de 4 cărți preferate de Daron Acemoglu, ca urmare a unei analize a declarațiilor sale publice: „13 Bankers. The Wall Street Takeover and the Next Financial Meltdown” (recomandată și de Francis Fukuyama), „Unequal Democracy. The Political Economy of the New Gilded Age”, „The Race Between Education and Technology” (recomandată și de jurnalistul american Timothy Noah), „De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei” (recomandată și de Mark Zuckerberg, Bill Gates și economistul George Magnus).
Foto: Hamdi Bendali | Dreamstime.com