Premiul Nobel în Economie merge în acest an către trei cercetători care “ne-au ajutat să înțelegem diferențele de prosperitate dintre națiuni”

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank 2024 în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studii privind modul în care instituțiile se formează și afectează prosperitatea”, arată anunțul oficial al instituției.

“Ne-au ajutat să înțelegem diferențele de prosperitate dintre națiuni”, sintetizează reprezentanții Academiei Regale de Științe.

Laureații din acest an în domeniul științelor economice – Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson – au demonstrat importanța instituțiilor societății pentru prosperitatea unei țări. Societățile cu un stat de drept deficitar și instituții care exploatează populația nu generează creștere sau schimbări în bine. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

„Reducerea diferențelor mari de venit dintre țări este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. Laureații au demonstrat importanța instituțiilor societale pentru realizarea acestui obiectiv”, a declarat Jakob Svensson, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice.

Explicațiile Academiei Regale Suedeze de Științe cu privire la munca laureaților:

Atunci când europenii au colonizat mari părți ale globului, instituțiile din acele societăți s-au schimbat. Această schimbare a fost uneori dramatică, dar nu a avut loc în același mod peste tot. În unele locuri, scopul a fost exploatarea populației indigene și extragerea resurselor în beneficiul colonizatorilor. În altele, colonizatorii au format sisteme politice și economice incluzive în beneficiul pe termen lung al migranților europeni.

Laureații au arătat că o explicație pentru diferențele de prosperitate dintre țări o reprezintă instituțiile societale care au fost introduse în timpul colonizării. Instituțiile incluzive au fost adesea introduse în țări care erau sărace atunci când au fost colonizate, rezultând în timp o populație în general prosperă. Acesta este un motiv important pentru care fostele colonii care au fost odată bogate sunt acum sărace și viceversa.

Unele țări rămân blocate într-o situație cu instituții extractive și creștere economică scăzută. Introducerea unor instituții favorabile incluziunii ar crea beneficii pe termen lung pentru toată lumea, însă instituțiile extractive oferă câștiguri pe termen scurt pentru cei aflați la putere. Atât timp cât sistemul politic le garantează că vor rămâne la conducere, nimeni nu va avea încredere în promisiunile lor privind viitoarele reforme economice. Potrivit laureaților, acesta este motivul pentru care nu se produc îmbunătățiri.

Cu toate acestea, această incapacitate de a face promisiuni credibile de schimbare pozitivă poate explica și de ce democratizarea are loc uneori. Atunci când există o amenințare de revoluție, cei aflați la putere se confruntă cu o dilemă. Ar prefera să rămână la putere și să încerce să liniștească masele promițând reforme economice, dar este puțin probabil ca populația să creadă că nu vor reveni la vechiul sistem imediat ce situația se va liniști. În cele din urmă, singura opțiune ar putea fi transferul puterii și instaurarea democrației.