Alegerile prezidențiale din Statele Unite ale Americii, cu o miză enormă pentru direcția economiei globale și pentru stabilitatea Uniunii Europene, rămân extrem de strânse. Oricare dintre cei doi candidați ar putea câștiga, dată fiind aparenta egalitate din sondaje.
Donald Trump a câștigat însă teren în ultimele săptămâni. În plus, pe fostul președinte îl ajută și matematica Colegiului Electoral – la fel ca în 2016, ar putea ajunge președinte și fără să câștige votul popular – și faptul că, dacă vor să câștige cursa, democrații trebuie să câștige neapărat statul-cheie Pennsylvania.
Kamala Harris, candidata democraților, a performat însă destul de slab în ultimele săptămâni, nu doar în ceea ce privește intențiile de vot ale alegătorilor americani, ci și din perspectiva aparițiilor publice și a performanțelor livrate de campania sa electorală. Asta în timp ce contracandidatul ei a fost tot mai prezent la podcast-uri și în media în general.
La o săptămână distanță de alegerile americane, Nate Silver, unul din cei mai reputați analiști electorali și statisticieni americani, arată că Harris se confruntă cu circumstanțe relativ dificile în materie de șanse la victorie. Silver a realizat o listă succintă cu motivele pentru care o victorie a lui Donald Trump și o întoarcere la Casa Albă nu ar surprinzătoare:
- Harris este favorită să câștige votul popular, dar “bias-ul” Colegiului Electoral favorizează Partidul Republican cu aproximativ 2 puncte procentuale. Într-o eră a unui intens partizanat politic și a alegerilor strânse disputate, avantajul republicanilor în Colegiul Electoral este dificil de depășit pentru democrați.
- Inflația a atins un vârf de 9,1% în iunie 2022. Ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat între timp, dar prețurile rămân mult mai mari decât atunci când Joe Biden a preluat funcția de președinte, iar alegătorii americani sunt extrem de sensibili la inflație. Democrații sunt considerați responsabili pentru inflație, dată fiind creșterea imensă a cheltuielilor guvernamentale în timpul eforturilor de recuperare post-COVID și de după.
- Percepțiile alegătorilor în legătură cu economia americană sunt cu mult mai pesimiste comparativ cu ce arată datele (obiective). Creșterea veniturilor nete ale populației americane care doar muncește și nu deține capital este lentă deja de foarte mulți ani, cu toate că s-a mai accelerat în perioada post-Covid, în timp ce profiturile corporațiilor au crescut enorm.
- Partidele aflate deja la guvernare au rezultate foarte slabe, la nivel mondial, iar avantajul istoric al titularului de funcție s-a diminuat, devenind poate chiar un dezavantaj, având în vedere percepțiile negative perpetue despre direcția țărilor din Vest.
- Populismul este adesea o strategie foarte eficientă, iar mulți dintre alegătorii lui Trump sunt predispuși spre populism.
- Imigrația ilegală/neautorizată a crescut semnificativ în cei 3 ani și jumătate de mandat ai administrației Biden/Harris. În ultimii doi ani avem o creștere importantă a opoziției față de imigrație și în special față de imigranți slab-calificați, în special în țările dezvoltate din Vest.
- Kamala Harris a adoptat poziții mult mai de stânga în campania prezidențială primară din 2019, când Biden a devenit candidatul democraților. Harris nu are acum o strategie viabilă pentru a explica schimbările sale de poziție.
- În “războiul cultural”, conservatorismul face o revenire puternică față de așa-numita ideologie “woke”. Tendințele culturale avantajează republicanii și dreapta politică, iar stânga continuă să plătească un preț pentru excesele din 2020 legate de COVID, criminalitate, imigrație, „wokeness” și alte probleme asemănătoare.
- Alegătorii simt o oarecare nostalgie pentru performanțele economice relativ bune din primii trei ani ai mandatului lui Trump și asociază problemele din 2020 cu democrații, deși aceștia nu se aflau la conducere în acea perioadă.
- Dominanța democraților în rândul alegătorilor de culoare și a altor grupuri rasiale și etnice (musulmani, , asiatici, latino, etc.) minoritare este în scădere. Polarizarea pe criterii educaționale, care implică o deteriorare a performanței democraților în rândul alegătorilor de toate rasele din clasa muncitoare, ar putea de asemenea să devină un factor dominant.
- Mulți bărbați, în special cei tineri, se simt pierduți în contextul scăderii înscrierilor la facultate, ceea ce contribuie la o schimbare în intențiile de vot, spre dreapta, și un gap tot mai mare în ceea ce privește votul femeilor tinere și cel al bărbaților tineri. În mare parte din Vest, bărbații tineri au început să voteze cu dreapta, în ultimii doi ani.
- Fiind din nou candidat, Biden și-a propus inițial să rămână președinte până la 86 de ani. Alegătorii au avut obiecții extrem de rezonabile față de asta, iar acest lucru subminează unul dintre punctele forte ale lui Harris, legat de vârsta și starea cognitivă a lui Trump.
- Harris a intrat târziu în cursă, moștenind majoritatea echipei de la campania prost gestionată a lui Biden. Deși s-a dovedit a fi o candidată bună în multe privințe, este o provocare majoră să fie împinsă brusc în lumina reflectoarelor.
- Harris încearcă să devină prima femeie președinte. În singura încercare anterioară, votanții indeciși au votat masiv împotriva lui Hillary Clinton, iar aceasta a obținut rezultate sub așteptările sondajelor cu acest grup de votanți.
- Încrederea în mass-media continuă să scadă la niveluri abisale. Este dificil ca criticile legitime din presă la adresa lui Trump să ajungă la publicul larg. La fel, investigarea lui Trump pentru o serie de acuzații penale abia a avut vreun impact asupra alegătorilor, ca exemplu.
- Trump are trăsături de șarlatan clasic, dar acest tip de comportament este adesea eficient cu votanții, iar Trump este priceput în a-i convinge pe alegători că este de partea lor, chiar dacă alegerea sa nu le-ar fi în interes.
- Clasa de consultanți educați a democraților are instincte slabe în ceea ce privește modul de a atrage publicul larg, în timp ce Trump a cultivat sprijinul unor grupuri “marginale” de alegători.
- Argumentul democraților conform căruia Trump reprezintă o amenințare critică la adresa democrației este nu doar relevant, având în vedere evenimentele de pe 6 ianuarie 2021 și lipsa de respect a lui Trump față de statul de drept. Acest lucru este însă dificil de vândut alegătorilor: democrații dețin Casa Albă, Senatul și multe guvernorate-cheie acum, așa că nu pare plauzibil pentru alegători că democrația este amenințată.
- Politica externă poate să nu conteze prea mult pentru alegători, dar lumea a devenit mult mai instabilă în mandatul lui Joe Biden. Există un declin al democrației la nivel mondial și o creștere a conflictelor interstatale, crize majore în Orientul Mijlociu și Ucraina, deteriorarea relațiilor SUA-China, fluxuri crescute de imigrație din cauza instabilității globale și retragerea din Afganistan, care au afectat negativ popularitatea lui Biden.
- Războiul Israel-Hamas a divizat baza democrată într-un mod cum nu s-a întâmplat la republicani.
- Există mai mulți candidați independenți de stânga decât de dreapta, iar fostul candidat principal independent (RFK Jr.) îl susține pe Trump și a subminat deja avântul post-nominalizare al lui Harris.
- Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, a devenit un mare susținător al lui Trump și face tot posibilul pentru a înclina alegerile în favoarea sa. Platforma Twitter/X rămâne influentă în rândul jurnaliștilor, dar s-a deplasat puternic spre dreapta. Elon Musk și alți bogați din Silicon Valley au creat o structură de susținere astfel ca alți magnați să-l susțină explicit pe Trump, oferind o nouă bază de bani și influență culturală.
- Trump a fost aproape ucis într-o tentativă de asasinat, iar o a doua a avut loc la puțin timp distanță. Prima tentativă de asasinat a fost corelată cu o creștere majoră a popularității sale, iar sondajele arată că este considerabil mai popular și mai simpatizat decât în 2016 sau 2020.
- Harris a mers până acum pe “vibes” și nu a reușit să articuleze o viziune clară pentru țară. Ar fi putut fi o strategie bună dacă factorii “fundamentali” ar fi favorizat-o, dar acestea nu o fac.
- Trump are rezultate semnificativ mai bune în ceea ce privește votul prin corespondență comparativ cu 2020. Votul anticipat din statul-cheie Pennsylvania, la data de 27 octombrie arată că Trump a câștigat deja peste 90.000 de voturi față de votul anticipat de la aceeași dată din 2020, din statul-cheie. Comparativ, Harris a pierdut peste 340.000 de voturi comparativ cu cele în favoarea lui Biden, la aceeași dată, în 2020. Biden a câștigat Pennsylvania, în alegerile precedente, la o marjă de 80.000 de voturi.
Ce riscăm. Ce înseamnă `Trumponomics” și de ce nu are sens
Amintim că Trumponomics, agenda de măsuri economice a unei viitoare administrații Trump 2.0, reprezintă o însăilare de idei neortodoxe, contradictorii, ce ar putea acționa negativ asupra întregii economii globale. Multe din măsurile de pe lista lui Donald Trump sunt inflaționiste în natură și ar putea fi un veritabil elixir pentru stagflație (stagnare economică + inflație).
Lista de dorințe economice a lui Trump include:
- Tarife vamale suplimentare de 10% pe TOȚI partenerii comerciali ai Americii (inclusiv UE), plus noi tarife între 60-100% pe bunuri din China;
- Dobânzi mai mici, stabilite de banca centrală americană;
- Un dolar mai slab care să ajute exportatorii;
- Măsuri de stimulare fiscală, printre care reducerea taxării pe companii la 15% de la 21% și prelungirea pe 10 ani a unor scutiri de taxe cu un cost fiscal total de 4,6 trilioane de dolari;
- Inflație mai mică.
Niciuna din primele 4 propuneri nu este compatibilă cu a 5-a, care e mai degrabă un rezultat al ecuației economice, unde celalalte sunt variabilele. Mai mult, platforma economică a lui Trump este practic o listă de măsuri de stimulare a inflației.