Numărul firmelor noi din România a crescut cu 58% între anii 2009 și 2023, iar dacă la începutul anilor ’90 doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, astăzi 32% dintre ele sunt localizate aici, arată raportul „Profil de antreprenor – 30 de ani de Antreprenoriat în România”, realizat de ING Bank România, Impact Hub Bucharest, Datable și Startarium, pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului.
Numărul firmelor a crescut puternic
Conform raportului, între 1990 și 2024, mediul de afaceri din România a trecut prin multe schimbări, reflectând adaptarea la economia de piață. După o explozie de noi firme în anii ’90, am văzut o scădere, urmată de o revenire puternică după anul 2000,
cu momente de vârf în 2007 și 2017. Totuși, nu toate firmele au rezistat în timp. Firmele înființate în timpul crizei economice (2008-2010) au avut mai multe dificultăți, iar rata lor de supraviețuire este mai scăzută.
Studiul arată că în prezent România are aproximativ 1,9 milioane de entități (persoane juridice și persoane fizice) neradiate, dintre care 1,67 milioane sunt active.
Datele arată că durata medie de viață a unei companii în România este de aproape 11 ani, iar 50% dintre companiile active au o vechime de cel puțin 8 ani. Deși o mare parte din firmele active sunt înființate după anii 2000, anii ‘90 sunt în continuare reprezentați.
Antreprenoriatul se extinde și în afara centrelor urbane și în rural
Dacă până în 2021, un procent între 30 și 40% dintre afacerile noi înființate se situau în Municipiul București și alte 4 județe, cele mai des întâlnite fiind Timiș, Cluj, Iași și Bihor, începând cu anul 2022 este prima dată în ultimii 30 de ani când ponderea celor mai mari 5 județe trece de 40%, marcând o concentrare a afacerilor noi în zone consacrate. Astfel, peisajul antreprenorial este în continuare predominant urban, anual între 60 și 66% dintre afacerile noi din România înființându-se în centrele urbane, aproximativ 20% fiind înființate în București.
Însă, conform raportului, antreprenoriatul a reușit să se extindă în afara centrelor urbane și există o altă distribuție în teritoriu. Densitatea afacerilor este încă concentrată și există în continuare centre, dar dezvoltarea începe să se reverse. Există o creștere semnificativă a afacerilor în mediul rural: dacă în anii ‘90 aveam 15-16% firme noi înființate în mediul rural, în 2023 avem 34%.
Regiunile cu un număr absolut mare de firme, cum ar fi București-Ilfov, Cluj, Timiș și alte centre urbane din vestul țării, nu doar că găzduiesc multe persoane juridice, dar au o densitate ridicată de firme în raport cu populația.
În contrast, regiunile rurale, anumite zone din Moldova și din Muntenia prezintă o densitate mai mică de firme, atât ca număr general, cât și raportat la numărul de locuitori. În județele din afara arcului carpatic, Iași, Vaslui sau Botoșani, majoritate localităților înregistrează între 11 și 44 de PJ/PF la mia de locuitori. În zona de sud, jurul Municipiului București, în zonele județelor Olt, Dolj, Hunedoara sau Vâlcea, chiar dacă centrele urbane ajung la densități de peste 100 PJ/PF la mia de locuitori, în afara ariilor de influență ale acestora densitățile scad simțitor
Distribuția afacerilor la mia de locuitori, pe localități, 2024:
Veniturile au crescut constant și puternnic, dar profiturile mai slab, în special în rural
Din 2008, veniturile firmelor din România au crescut constant, iar între 2021 și 2023 a existat o creștere extraordinară de 60%. Astfel, veniturile totale ale afacerilor din România au crescut de la 400 miliarde RON în 2008 la peste 2600 miliarde RON în 2023, cu o creștere medie anuală de 148 miliarde RON.
În perioada 2008-2023, București și Ilfov continuă să domine generarea veniturilor naționale, contribuind constant la o proporție semnificativă din totalul veniturilor. Contribuția Bucureștiului variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național.
Industria prelucrătoare și comerțul cu ridicata și cu amănuntul au rămas pilonii principali ai economiei
Comerțul, industria prelucrătoare și construcțiile rămân principalele surse de profit. Începând cu 2018, sectorul IT și serviciile profesionale au câștigat importanță, contribuind substanțial la profitabilitatea generală. Tranzacțiile imobiliare și agricultura au scăzut în profitabilitate începând cu 2022 și 2023.
Profitul net crește mai greu în rural
Profitul nu este la aceeași cote la veniturile în valori nominale, dar în procent a crescut tot cu 60% la nivel național. Profitul a început și el să se disipeze în teritoriu, deși în urban profiturile au crescut cu 57%, iar în rural doar cu 39%. Zonele rurale întâmpină dificultăți în a transforma densitatea afacerilor în profituri și venituri semnificative. Această diferență evidențiază persistența provocărilor specifice mediului rural în menținerea unei rentabilități ridicate. Profitul per cap de locuitor începe însă să crească și începe să se împartă mai uniform în teritoriu.
Bucureștiul continuă să concentreze o pondere majoră a profitului net național, însă scăderea acestei ponderi de la 45% în 2014 la 37% în 2023 indică o distribuție mai echilibrată a prosperității economice în alte regiuni.
De-a lungul ultimilor 15 ani, alături de București, un număr limitat de județe – Timiș, Bacau, Constanța, Brașov, Prahova, Argeș sau Cluj – au contribuit în mod constant cu 50-58% din profitul net național. În cadrul acestora, orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Bacău sau Brașov au avut o contribuție semnificativă la profitul net.
Pentru anul 2023, datele arată că 24% dintre afacerile din România înregistrează o marjă netă a profitului negativă, evidențiind o vulnerabilitate economică semnificativă din cauza cheltuielilor care depășesc veniturile.
Educația, rol essential în formarea antreprenorilor și succesul companiilor
ING Bank a derulat și un sondaj printre 330 de antreprenori, pentru a realiza un profil al acestora.
Sondajul remarcă faptul că tinerii din grupa 25-34 de ani sunt dornici să înceapă afaceri, ceea ce indică o creștere a interesului pentru antreprenoriat în rândul acestora.
Sondajul mai arată că 50,61% dintre respondenți au absolvit un program de masterat, urmat de 38,48% care au finalizat studiile universitare de licență, ceea ce sugerează că antreprenorii pun un accent semnificativ pe educația superioară. Relația dintre nivelul de educație și veniturile lunare subliniază că cei cu studii superioare tind să aibă venituri mai mari. De exemplu, antreprenorii cu studii de masterat au o pondere semnificativă în categoriile de venituri mai ridicate (peste 2.000 EUR lunar), comparativ cu cei cu un nivel mai scăzut de educație.
Aceasta sugerează că investiția în educație superioară poate avea un impact pozitiv asupra capacității de a genera venituri mai mari prin activitățile antreprenoriale. Datele sugerează că educația superioară joacă un rol crucial în formarea și succesul antreprenorilor din România, iar centrele universitare mari contribuie semnificativ la dezvoltarea acestui ecosistem.
Evoluția veniturilor companiilor acestora arată că 54,24% dintre companii au înregistrat o creștere a veniturilor în 2024 față de 2023, în timp ce 30% au menținut venituri similare. Doar 15,76% au raportat scăderi.
Majoritatea antreprenorilor se bazează pe fonduri proprii (59,36%) atunci când înființează o afacere, în timp ce alții se bazează pe sprijinul din partea prietenilor și familiei (12,15%) și accesarea de fonduri nerambursabile (10,16%). Finanțarea bancară este mai puțin utilizată inițial, doar 8,96% dintre companii apelând la aceasta. După înființare, 39,91% dintre antreprenori nu au accesat alte surse de finanțare, dar cei care au făcut-o preferă în continuare fondurile proprii (19,49%) și finanțarea bancară (12,99%).
46,67% dintre respondenți integrează puțin tehnologiile digitale în procesele lor operaționale. Totuși, 50,82% dintre respondenți folosesc tehnologia mult sau foarte mult, ceea ce indică o deschidere către digitalizare în rândul antreprenorilor.
Alexandru Ghiță, expert în cercetare din echipa Datable, a declarat: „Am descoperit că există o persistență și o capacitate de adaptabilitate a firmelor, mai ales în perioadele de criză și după, când firmele au reușit să își gestioneze activitatea cât să își păstreze un anumit grad de profitabilitate”.