Raport: Numărul de afaceri din România a crescut cu 58% față de 2009. Antreprenoriatul s-a răspândit și în mediul rural

Numărul firmelor noi din România a crescut cu 58% între anii 2009 și 2023, iar dacă la începutul anilor ’90 doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, astăzi 32% dintre ele sunt localizate aici, arată raportul „Profil de antreprenor – 30 de ani de Antreprenoriat în România”, realizat de ING Bank România, Impact Hub Bucharest, Datable și Startarium, pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului.

Numărul firmelor a crescut puternic

Conform raportului, între 1990 și 2024, mediul de afaceri din România a trecut prin multe schimbări, reflectând adaptarea la economia de piață. După o explozie de noi firme în anii ’90, am văzut o scădere, urmată de o revenire puternică după anul 2000,
cu momente de vârf în 2007 și 2017. Totuși, nu toate firmele au rezistat în timp. Firmele înființate în timpul crizei economice (2008-2010) au avut mai multe dificultăți, iar rata lor de supraviețuire este mai scăzută.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Studiul arată că în prezent România are aproximativ 1,9 milioane de entități (persoane juridice și persoane fizice) neradiate, dintre care 1,67 milioane sunt active.

Datele arată că durata medie de viață a unei companii în România este de aproape 11 ani, iar 50% dintre companiile active au o vechime de cel puțin 8 ani. Deși o mare parte din firmele active sunt înființate după anii 2000, anii ‘90 sunt în continuare reprezentați.

Antreprenoriatul se extinde și în afara centrelor urbane și în rural

Dacă până în 2021, un procent între 30 și 40% dintre afacerile noi înființate se situau în Municipiul București și alte 4 județe, cele mai des întâlnite fiind Timiș, Cluj, Iași și Bihor, începând cu anul 2022 este prima dată în ultimii 30 de ani când ponderea celor mai mari 5 județe trece de 40%, marcând o concentrare a afacerilor noi în zone consacrate. Astfel, peisajul antreprenorial este în continuare predominant urban, anual între 60 și 66% dintre afacerile noi din România înființându-se în centrele urbane, aproximativ 20% fiind înființate în București.

Însă, conform raportului, antreprenoriatul a reușit să se extindă în afara centrelor urbane și există o altă distribuție în teritoriu. Densitatea afacerilor este încă concentrată și există în continuare centre, dar dezvoltarea începe să se reverse. Există o creștere semnificativă a afacerilor în mediul rural: dacă în anii ‘90 aveam 15-16% firme noi înființate în mediul rural, în 2023 avem 34%.

Regiunile cu un număr absolut mare de firme, cum ar fi București-Ilfov, Cluj, Timiș și alte centre urbane din vestul țării, nu doar că găzduiesc multe persoane juridice, dar au o densitate ridicată de firme în raport cu populația.

În contrast, regiunile rurale, anumite zone din Moldova și din Muntenia prezintă o densitate mai mică de firme, atât ca număr general, cât și raportat la numărul de locuitori. În județele din afara arcului carpatic, Iași, Vaslui sau Botoșani, majoritate localităților înregistrează între 11 și 44 de PJ/PF la mia de locuitori. În zona de sud, jurul Municipiului București, în zonele județelor Olt, Dolj, Hunedoara sau Vâlcea, chiar dacă centrele urbane ajung la densități de peste 100 PJ/PF la mia de locuitori, în afara ariilor de influență ale acestora densitățile scad simțitor

Distribuția afacerilor la mia de locuitori, pe localități, 2024:

Veniturile au crescut constant și puternnic, dar profiturile mai slab, în special în rural

Din 2008, veniturile firmelor din România au crescut constant, iar între 2021 și 2023 a existat o creștere extraordinară de 60%. Astfel, veniturile totale ale afacerilor din România au crescut de la 400 miliarde RON în 2008 la peste 2600 miliarde RON în 2023, cu o creștere medie anuală de 148 miliarde RON.

În perioada 2008-2023, București și Ilfov continuă să domine generarea veniturilor naționale, contribuind constant la o proporție semnificativă din totalul veniturilor. Contribuția Bucureștiului variază între 35% și 40% anual, în timp ce Ilfov își menține o pondere stabilă de aproximativ 6-7%. Alte județe, cum ar fi Argeș, Cluj, Constanța, Timiș și Prahova, au contribuit în mod constant, însă cu ponderi mai mici, în jur de 3-5% fiecare, la nivel național.

Industria prelucrătoare și comerțul cu ridicata și cu amănuntul au rămas pilonii principali ai economiei

Comerțul, industria prelucrătoare și construcțiile rămân principalele surse de profit. Începând cu 2018, sectorul IT și serviciile profesionale au câștigat importanță, contribuind substanțial la profitabilitatea generală. Tranzacțiile imobiliare și agricultura au scăzut în profitabilitate începând cu 2022 și 2023​.

Profitul net crește mai greu în rural

Profitul nu este la aceeași cote la veniturile în valori nominale, dar în procent a crescut tot cu 60% la nivel național. Profitul a început și el să se disipeze în teritoriu, deși în urban profiturile au crescut cu 57%, iar în rural doar cu 39%. Zonele rurale întâmpină dificultăți în a transforma densitatea afacerilor în profituri și venituri semnificative. Această diferență evidențiază persistența provocărilor specifice mediului rural în menținerea unei rentabilități ridicate. Profitul per cap de locuitor începe însă să crească și începe să se împartă mai uniform în teritoriu.

Bucureștiul continuă să concentreze o pondere majoră a profitului net național, însă scăderea acestei ponderi de la 45% în 2014 la 37% în 2023 indică o distribuție mai echilibrată a prosperității economice în alte regiuni.

De-a lungul ultimilor 15 ani, alături de București, un număr limitat de județe – Timiș, Bacau, Constanța, Brașov, Prahova, Argeș sau Cluj – au contribuit în mod constant cu 50-58% din profitul net național. În cadrul acestora, orașe precum Cluj-Napoca, Timișoara, Bacău sau Brașov au avut o contribuție semnificativă la profitul net.

Pentru anul 2023, datele arată că 24% dintre afacerile din România înregistrează o marjă netă a profitului negativă, evidențiind o vulnerabilitate economică semnificativă din cauza cheltuielilor care depășesc veniturile.

Educația, rol essential în formarea antreprenorilor și succesul companiilor

ING Bank a derulat și un sondaj printre 330 de antreprenori, pentru a realiza un profil al acestora.

Sondajul remarcă faptul că tinerii din grupa 25-34 de ani sunt dornici să înceapă afaceri, ceea ce indică o creștere a interesului pentru antreprenoriat în rândul acestora.

Sondajul mai arată că 50,61% dintre respondenți au absolvit un program de masterat, urmat de 38,48% care au finalizat studiile universitare de licență, ceea ce sugerează că antreprenorii pun un accent semnificativ pe educația superioară. Relația dintre nivelul de educație și veniturile lunare subliniază că cei cu studii superioare tind să aibă venituri mai mari. De exemplu, antreprenorii cu studii de masterat au o pondere semnificativă în categoriile de venituri mai ridicate (peste 2.000 EUR lunar), comparativ cu cei cu un nivel mai scăzut de educație.

Aceasta sugerează că investiția în educație superioară poate avea un impact pozitiv asupra capacității de a genera venituri mai mari prin activitățile antreprenoriale. Datele sugerează că educația superioară joacă un rol crucial în formarea și succesul antreprenorilor din România, iar centrele universitare mari contribuie semnificativ la dezvoltarea acestui ecosistem.

Evoluția veniturilor companiilor acestora arată că 54,24% dintre companii au înregistrat o creștere a veniturilor în 2024 față de 2023, în timp ce 30% au menținut venituri similare. Doar 15,76% au raportat scăderi.

Majoritatea antreprenorilor se bazează pe fonduri proprii (59,36%) atunci când înființează o afacere, în timp ce alții se bazează pe sprijinul din partea prietenilor și familiei (12,15%) și accesarea de fonduri nerambursabile (10,16%). Finanțarea bancară este mai puțin utilizată inițial, doar 8,96% dintre companii apelând la aceasta. După înființare, 39,91% dintre antreprenori nu au accesat alte surse de finanțare, dar cei care au făcut-o preferă în continuare fondurile proprii (19,49%) și finanțarea bancară (12,99%).

46,67% dintre respondenți integrează puțin tehnologiile digitale în procesele lor operaționale. Totuși, 50,82% dintre respondenți folosesc tehnologia mult sau foarte mult, ceea ce indică o deschidere către digitalizare în rândul antreprenorilor.

Alexandru Ghiță, expert în cercetare din echipa Datable, a declarat: „Am descoperit că există o persistență și o capacitate de adaptabilitate a firmelor, mai ales în perioadele de criză și după, când firmele au reușit să își gestioneze activitatea cât să își păstreze un anumit grad de profitabilitate”.