Ce promisiuni de campanie face PSD în programul de guvernare: În 5 ani, România depășește economic Polonia și egalează media UE la puterea de cumpărare / Impozitele nu cresc

PSD promite în programul de guvernare publicat marți că în următorii 5 ani România va depăși Polonia ca putere economică și va ajunge la media UE ca putere de cumpărare. Promisiunile PSD vin pe fondul derivei bugetare a României, cu un deficit prognozat la 7,9% din PIB și o serie de măsuri de austeritate necesare pentru a-l diminua în următorii ani. În paralel, PSD susține că dacă va ajunge la guvernare nu va crește nici o taxă și nici un impozit. Dimpotrivă, partidul condus de Marcel Ciolacu susține că va reduce taxele și impozitul cu până la 5 puncte procentuale la salariile mai mici de 5.700 de lei brut.

• Vezi mai jos principalele promisiuni electorale economice ale PSD din programul de guvernare:

România va deveni cea mai puternică economie din Europa de Est și Sud-Est în următorii 5 ani, depășind Polonia PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare va ajunge la 90% din media UE în 5 ani și la 100% în 10 ani.

PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare va ajunge la 90% din media UE în 5 ani și la 100% în 10 ani.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Investiții publice de peste 120 miliarde de euro realizate în următorii 4 ani și de peste 155 miliarde euro, în 5 ani.

Fiscalitate:

Impozitul pe venit rămâne 10%. Impozitul pe profit rămâne 16%. Cota generală de TVA rămâne 19% și se menține cota redusă de TVA la bunurile și serviciile din prezent. Impozitele pe proprietate rămân nemodificate. Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi.

Reducerea taxelor și impozitului cu până la 5 puncte procentuale la salariile mai mici de 5.700 de lei brut în prezent, respectiv 6.050 în 2025 și 8.500 în 2029. Menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim. Reducerea contribuției pentru sănătate (CASS) la salariile membrilor familiilor cu copii.

Scutirea de CASS (10%) pentru studenții și masteranzii, cu vârsta mai mică de 26 ani, care lucrează.

Impozit zero pe venit. Tinerii cu vârsta mai mică de 26 ani, care sunt plătiți cu salariul minim sau care au un salariu mai mic de 4.000 de lei și au cel puțin trei copii în întreținere vor fi scutiți de la plata impozitului pe veniturile salariale.

Social: Salarii și pensii

Puterea de cumpărare a românilor va ajunge la media Uniunii Europene, până la finalul anului 2029.

Câștigul salarial mediu brut va depăși 2.600 euro pe lună, până în 2029

Salariul minim brut va ajunge la 1.300 euro pe lună, până în 2029.

Pensia medie va ajunge la 810 euro, iar cea minimă la 415 euro în 2029.

Numărul mediu de salariați va depăși 6 milioane de persoane în următorii 5 ani.

Peste 1,3 milioane de contracte de muncă cu valoarea de peste 1.500 de euro net pe lună în următorii 4 ani, respectiv peste 1,5 milioane contracte cu această valoare până în 2029.

Bursa socială pentru studenți va ajunge la 50% din salariul minim, iar statul va asigura 50% din costurile de cazare și masă ale acestora.

Subvenție de 2.250 lei acordată angajatorilor timp de 12 luni pentru fiecare tânăr angajat pentru prima dată pe piața muncii sau un tânăr, cu vârsta sub 30 de ani, aflat în șomaj pe termen lung, de peste 6 luni, cu condiția menținerii raporturilor contractuale de muncă 18 luni de la data încadrării în muncă.

Fonduri europene

Peste 28 miliarde de euro atrase prin finalizarea cu succes a Planului Național de Redresare și Reziliență, până în 2026.

Prelungirea termenului de implementare a Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru utilizarea integrală a fondurilor alocate cu cel puțin un an, respectiv până la 1 decembrie 2027.

Infrastructură și transport

România va dispune de o rețea de peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, în 2029.

26 de stații noi de metrou

Navigabilitate pe Dunăre timp de 340 de zile pe an.

128 de trenuri electrice în 4 ani, respectiv 150, până în 2029.

2.741 de kilometri de infrastructură feroviară nouă sau modernizată

Agricultură

Suprafață irigabilă totală de 2,8 milioane hectare, până în 2029

21 de miliarde de euro pentru investiții în fermele românești, până în 2029.

Creșterea cu 20% a producției de alimente procesate în România, prin scheme de ajutor de stat de 1,2 miliarde euro în cadrul INVESTALIM și ROMALIMENT.

Program de investiții pentru 63 de ferme de creștere a porcilor și puilor, până în 2029

Sănătate

Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale și modernizarea a 17 spitale.

Modernizarea și dotarea a 2.600 de cabinete pentru medicii de familie.

Construirea și dotarea a 200 de centre comunitare medicale în mediul rural și urban mic.

Economie: Reindustrializare

România, hub tehnologic și industrial în Europa de Est. 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții, garanții, subvenționarea dobânzilor în industrii de înaltă tehnologie și ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie.

Planul industrial „Sprijin pentru marea industrie din România”. 1 miliard de euro, din Fondul de Inovare, pentru sprijinirea companiilor din metalurgie, siderurgie și industria chimică, în contextul reglementărilor UE privind decarbonarea, dar și a producătorilor de energie curată și capacități de stocare a energiei.

Investiții în inovare și înaltă tehnologie în industrie. 1 miliard de euro pentru finanțarea a două programe: 600 milioane de euro pentru dezvoltarea Start-Up-urilor de înaltă tehnologie în domeniul industrial și un fond de 400 milioane de euro pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul industrial, pe bază de licențe pentru industriile competitive.

Programul High Tech Innovation. 600 milioane de euro de la bugetul de stat și din fonduri europene, în următorii 6 ani, pentru dezvoltarea și consolidarea companiilor de înaltă tehnologie din domeniul industrial. Statul va fi partener strategic în afacerile susținute, urmând să facă exit-ul când acestea ajung la maturitate. Obiectivul este ca România să devină hub-ul inovației și tehnologiilor avansate din Europa Centrală și de Est.

Fond de investiții pentru industrializare pe bază de licențe și brevete. 400 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea afacerilor de către fabricile autohtone, prin cumpărarea de licențe, urmând ca, după o perioadă de grație, aceste unități să returneze, anual, o cotă procentuală din încasările obținute prin folosirea licențelor. Obiectivul este ca în următorii 5 ani să avem 30 de fabrici noi în industrie și 20.000 de locuri de muncă în plus.

Creșterea producției autohtone de medicamente și stimularea cercetării în industria farmaceutică. Scutirea de la plata impozitului pe profit a companiilor farmaceutice, pe o durată de 5 ani, de la punerea în funcțiune a investițiilor în capacități de producție sau garanții de stat de 500 milioane de euro anual pentru investiții, modernizări și achiziția de licențe și brevete. Cel puțin 100 milioane de euro anual, până la 0,3% din PIB, pentru activități de cercetare și inovare în industria farmaceutică.

Stimularea investițiilor în industria prelucrătoare. Schemă de ajutor de stat de 447 milioane de euro, pentru acordarea de granturi de până la 50 milioane de euro pentru un beneficiar, pentru investiții în industria prelucrătoare. Contribuția beneficiarului va fi de minimum 25%.

Dezvoltarea industriei materialelor de construcții. 650 milioane de euro de la bugetul de stat pentru creșterea cu 10% a producției autohtone de materiale de construcții în următorii 6 ani. Se vor finanța până la 75% din cheltuielile eligibile ale proiectelor investiționale, plus garanții guvernamentale pentru credite, dacă investiția se realizează prin creditare.

Sprijin pentru participarea companiilor românești la reconstrucția Ucrainei. 200 milioane de euro de la bugetul de stat și din fonduri europene, pentru susținerea firmelor românești, care vor participa la reconstrucția Ucrainei, îndeosebi în domeniul construcțiilor și materialelor de construcții, al infrastructurii electrice etc., și care vor genera efecte de multiplicare în economia românească.

Program pentru economia circulară a metalelor de bază. 250 milioane de euro în următorii 6 ani, de la bugetul de stat, pentru stimularea prelucrării metalelor reciclate și investiții în tehnologii noi de procesare a acestor metale, pentru o creștere cu 100% a cifrei de afaceri din sectorul producției și prelucrării metalelor și pentru crearea a 10.000 noi locuri de muncă în acest sector.

Fabricarea de aeronave și drone românești. 200 milioane de euro, din fonduri europene și de la bugetul de stat, pentru dezvoltarea în România a două noi modele de aparate de zbor și lansarea producției de drone românești în următorii 6 ani.

Dezvoltarea industriei de apărare. 1 miliard de euro, din bani europeni, pentru următorii 6 ani, pentru investiții și achiziții de licențe în producția de echipamente la standarde NATO și pentru programele de înzestrare ale MApN, cu obligația transferului de tehnologie și producție în România.

Utilizarea parteneriatului public-privat (PPP), ca mecanism alternativ de finanțare. Preluarea de către Ministerul Finanțelor a competenței de reglementare în domeniul PPP și realizarea unei strategii naționale pentru implementarea proiectelor prioritare în regim PPP.

IMM-uri și antreprenoriat

Programul Tech Nation. Sprijin de 1 miliard de euro în 4 ani, în granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 5.250 de Start-Up-uri anual, 125 pe județ, anual, dezvoltarea a 21.000 de Start-Up-uri în 4 ani și crearea a 42.000 de locuri de muncă stabile.

Programul Student First Company. Schema de ajutor de stat de 200 milioane de euro în 4 ani, prin granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 4.000 de Start-Up-uri în 4 ani de către studenți și crearea a 8.000 de locuri de muncă stabile.

Programul Start-Up Diaspora Next Gen. Schemă de ajutor de stat de 200 milioane de euro în 4 ani, prin granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 4.000 de Start-Up-uri în 4 ani de către românii reveniți din diaspora și crearea a 8.000 de locuri de muncă stabile.

Programul Start-Up Revolution. Posibilitatea ca tinerii cu vârsta de peste 16 ani să poată înființa un „SRL de exercițiu”, pentru o durată determinată de până la 2 ani, cu o cifră de afaceri de maximum 20.000 de euro. După împlinirea vârstei de 18 ani a asociatului unic, a unuia dintre asociați sau administratori, „SRL de exercițiu” devine un SRL obișnuit sau se radiază.

Programul Business Online. 20 milioane de euro pentru crearea a 400 de business-uri online pentru companii românești de dimensiuni micro și medii, care caută să-și distribuie produsele către clusteri importanți de marketplace-uri sau IMM-uri care oferă servicii online de telemedicină, consultanță, sau alte tipuri de servicii.

Programul Creștem România. Stimularea producției și a accesului pe noi piețe pentru 20.000 de IMM-uri și 400 de companii mari. Schemă de ajutor de stat de 580 milioane de euro pentru granturi și 60 miliarde de lei plafon de garanții în 4 ani. Valoarea creditului poate fi de maximum 2 milioane de euro per beneficiar IMM și 10 milioane de euro pentru beneficiar companie mare, cu eligibilitate în funcție de regiunea de dezvoltare.

Programul Export România. Schemă de ajutor de 200 milioane de euro pentru susținerea a 1.000 de companii românești exportatoare și echilibrarea balanței comerciale.

Programul Start Micro Prod. Plafon alocat în valoare de 10 miliarde de lei, pe o perioadă de 4 ani, pentru finanțarea micilor producători autohtoni, în vederea formării de clustere zonale de afaceri, a incluziunii sociale și creșterii gradului de ocupare a forței de muncă în zone rurale, în special în orașele slab industrializate. Garanție de stat de 80%. Valoarea finanțării va fi de maximum 500.000 de euro per beneficiar.

Programul Restart Sport. Încurajarea antreprenoriatului în rândul foștilor sportivi de performanță. Valoarea programului este de 20 milioane de euro, cu o componentă de granturi de 50.000 de euro per beneficiar, pentru crearea a 400 de Start-Up-uri pentru realizarea de investiții în domeniul sportului. Schema de ajutor de stat va asigura finanțarea a cel mult 90% din cheltuielile investiționale eligibile.

Programul Women in Tech. Sprijin pentru finanțarea firmelor din domeniul IT sau adiacent, cu acționari majoritari femei. Valoarea programului este de 200 milioane de euro, cu o componentă de granturi de 50.000 de euro per beneficiar pentru crearea a 4.000 de Start-Up-uri pentru realizarea de investiții în capacități noi de producție.

Programul Export România. 50 milioane de euro anual, pentru susținerea antreprenorilor români pentru participarea la târguri și expoziții în afara țării, cu scopul internaționalizării afacerilor.

Alte promisiuni:

Sistem integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România e-SIGUR

Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în anul 2026