- Reporter: Ați militat pentru transparență guvernamentală și eficientizarea cheltuielilor statului prin inițiative precum platforma ,,Open Budget’’. Care credeți că sunt următorii pași esențiali pentru a asigura o transparență bugetară reală la toate nivelurile administrației?
C.Năsui: Transparența bugetară este esențială pentru ca cetățenii să înțeleagă de fapt care este cauza sărăcirii lor. Cum unii plătesc, iar alții încasează prin intermediul bugetului de stat.
,,Open Budget’’ este un proiect drag mie, început dinainte să intru în politică, și care a împlinit 10 ani anul acesta. Este o platformă interactivă de transparență bugetară guvernamentală în care fiecare român poate vedea exact de unde vin banii pe care îi cheltuie statul român, și mai ales unde se duc, cum cheltuie statul banii pe care ni-i ia prin sumedenia de taxe și impozite pe care le plătim cu toții. Acum mai mult ca niciodată, taxele imense pe salarii care sărăcesc românii devin mult mai ușor vizibile, mai ales când se confruntă și cu o inflație record. Iar bugetul paralel al USR răspunde ambelor probleme în mod direct și concret: taxe mai mici pentru români și cheltuieli mai mici pentru stat, deci și o inflație în scădere.
Politicienii ne mint în fiecare an că „nu sunt bani” ca să scadă taxele, mai ales pe muncă. Cu Open Budget oricine poate vedea adevărul: „nu sunt bani” să scadă taxele și să dea pensii speciale și să facă scheme de afaceri pe banii statului și să facă PNDL-uri pentru firmele de partid și să finanțeze mii de agenții inutile și de sinecuri cu 16 salarii pe an sau prime de sute de mii de euro. Bani există, este o alegere politică dacă îi lași în buzunarele românilor care muncesc sau îi iei și dai specialilor. Și vedem care a fost alegerea clasei politice care a condus statul în ultimii 30 de ani.
Din motivul ăsta recent am început să întocmesc, anual, un buget paralel pentru România – cum ar putea arăta un buget care lasă fiecărui salariat român mai mulți bani în buzunar, inclusiv cu scăderea deficitului. Practic, fix pe aceeași structură a bugetului de stat adoptat în parlament, orice român poate vedea ce cheltuieli putem tăia și de unde, dacă ar exista voința politică să ajute cu adevărat românii și nu doar să devalizeze banul public. Și cum putem să lăsăm românilor mai mulți bani în buzunar prin tăierea taxelor pe muncă.
Odată cu aniversarea de 10 ani a platformei Open Budget am lansat și două alte proiecte. Primul este Povestea României în grafice, cum arată evoluția economică a țării de la căderea comunismului într-o serie de grafice economice. Cu ajutorul lor putem vedea într-o privire problemele cu care se confruntă România, cauze dar și posibile soluții. Spre exemplu, ce povară fiscală pune statul pe o populație aflată pe primul loc la sărăcia în muncă în Europa. Vă invit să vedeți mai multe pe www.openbudget.ro și să explorați platforma interactivă.
Al doilea proiect lansat a fost ,,Școala de Economie’’, o serie de seminare adresate studenților, având ca teme filosofia și economia. Educația economică nu înseamnă pur și simplu noțiuni de finanțe, cum să calculezi o dobândă sau să îți administrezi un buget, ci cum funcționează fenomenele economice în care participăm în fiecare zi sau care ne afectează viețile, cum ar fi ce sunt și de unde vin banii, de ce apar crizele economice, de ce avem inflație în general și cea mai mare din regiune în cazul nostru particular, dacă o creștere a pensiei sau a salariului minim din pix sunt beneficii reale sau manipulări.
Toate aceste proiecte pot fi adaptate pentru toate nivelurile administrației publice, iar transparența bugetară este importantă nu doar la cel central, ci de la nivel central până la nivel local. Fiecărui cetățean trebuie îi fie accesibil și transparent felul în care sunt cheltuiți banii publici la nivel local și județean. Pentru asta este nevoie de standarde clare de raportare și publicare a datelor bugetare, în format deschis.
- Reporter: În calitate de fost ministru al economiei, ați demarat procese de salvare și restructurare în cazul unor companii importante, precum COS Târgoviște și Salrom. Cum vedeți rolul statului în sprijinirea sau reformarea companiilor de stat în viitorul mandate de parlamentar?
C. Năsui: În subordinea ministerului economiei sunt aproape 100 de companii de stat, cele mai multe dintre ele în situații financiare dezastruoase.
În primă fază, am schimbat membrii numiți politic în consiliile de administrație cu profesioniști aleși în urma unor apeluri publice la asociațiile profesionale de profil, pe baza CV-urilor trimise de profesioniști din mediul privat care au confirmat în piața liberă. Numirile au fost făcute temporar pentru a putea prinde verificarea și avizarea situațiilor financiare, posturile urmând să fie ocupate pe bază de concurs, pentru mandate profesioniste întregi. Algoritmul după care s-au făcut numirile în consilii a fost următorul: un specialist în audit, un specialist în HR sau în juridic, un specialist în industria în care activează compania. Totul a fost făcut transparent, inclusiv prin comunicate de presă, pentru a arăta că poți pune în consiliile de administrație ale companiilor de stat profesioniști care au reușit în privat și care vor să își ajute țara cum pot mai bine.
România are peste 1.000 de companii de stat, pe care partidele politice de fapt le folosesc pe post de vaci de muls bani publici. Multe dintre ele ar trebui închise, fiindcă în realitate nu produc nimic, iar cele care sunt viabile ar trebui listate ca să poată avea cu adevărat o șansă. Listarea ar trebui făcută în mod real și pe un calendar previzibil și public, nu cum se tot face de zeci de ani de guvernele anterioare doar ca să salarizeze sinecuri de „administratori speciali” pentru privatizare, care în teorie au misiunea de a pregăti compania pentru privatizare, dar în practică sunt plătiți regește pentru a nu face nimic. Iar companiile pe care le căpușează se tot pregătesc de privatizare de 20 de ani.
Firește că în mandatul meu am încetat mandatele tuturor specialilor din companiile ministerului. Am demarat şi un proiect de ordonanță prin care să fie eliminată complet funcția din reglementarea legală, astfel cum ne-a cerut în mod repetat inclusiv Comisia Europeană.
În parlament, genul ăsta de proiecte sunt blocate și uitate în sertare de majoritatea parlamentară, dar am avut și reușite legislative în domeniul ăsta. Una din cele mai recente legi intrată în vigoare și inițiată de mine întărește transparența în companiile de stat și obligă membrii consiliilor de administrație din filialele companiilor publice să depună și ei declarații de avere și interese. Era o nouă găselniță pentru a se ascunde șmecherii din partide care căpușează companiile de stat: spuneau că filialele lor nu sunt de fapt companii de stat, pentru că nu sunt deținute de stat, ci sunt deținute de altă companie … chiar dacă de stat. De ani de zile sute de astfel de sinecuriști s-au ascuns de presă și de public speculând o interpretare legală de rea-credință. De acum înainte le va fi imposibil, fiindcă le-am închis portița.
Însă transparentizarea și aducerea la lumină a acestor găuri negre sunt doar primii pași pe care trebuie să îi luăm cu privire la companiile de stat. Trebuie să tragem linie și să recunoaștem că o companie care e pe pierderi enorme ani la rândul trebuie închisă. Soluția pentru aprozarul comunist Casa Unirea nu era să mai pompăm în ea milioane de euro din banii românilor doar ca să fie sifonați de politruci, ci să o închidem. Iar soluția pentru companiile care sunt viabile este listarea la bursă, tocmai ca să aibă o șansă reală de succes și să nu sufere aceeași soartă inevitabilă a companiilor controlate politic.
- Reporter: Ce măsuri specifice propune USR pentru susținerea antreprenorilor din România, în special în reducerea birocrației și stimularea inovării și creșterii economice?
C. Năsui: Simplificarea poverii birocratice pentru antreprenori a fost dintotdeauna una din prioritățile noastre, și în parlament, și în perioada scurtă cât am fost la guvernare.
În parlament, asta a însemnat un întreg pachet de legi pentru debirocratizare: simplificarea procedurii de înființare a unei firme, înlăturarea unor interdicții inutile dar costisitoare, eliminarea declarației inutile de beneficiar real depusă an de an chiar dacă nu se schimba nimic, eliminarea declarației de adaos comercial, o rămășiță din perioada economiei socialiste care nu servea cu nimic consumatorii dar servea drept pretext de „vizite” din partea birocraților ca să dea amenzi, eliminarea obligației de depunere a situațiilor financiare semestriale inutile dar costisitoare și ele, simplificarea impozitului pe clădirile cu regim mixt rezidențial/comercial, și simplificarea întregii proceduri de înregistrare pentru ONG-uri.
În guvern, pentru a consolida angajamentul nostru față de pașii de debirocratizare începuți anterior în parlament, am lansat un memorandum care descria planul nostru de a adopta alte peste 20 de măsuri de debirocratizare pentru antreprenorii români. Deși guvernul nu a continuat, după rocada făcută de PNL cu PSD, memorandumul a servit drept punte de lansare pentru proiecte de lege inițiate în parlament de colegii noștri pentru a reduce în continuare povara administrativă pusă de statul român pe economie. Spre exemplu, unul dintre proiecte vizează în mod direct debirocratizarea comerțului. Desființează mai multe bariere inutile și rente de băieți deștepți, care conform Consiliului Concurenței împiedică în continuare scăderea prețurilor la raft pentru consumatori: obligația de a face un curs inutil de vânzător pentru oamenii care vor să facă vânzare, evident, numai la niște firme special „acreditate” de stat; birocrația de care e nevoie la soldarea sau lichidarea stocurilor, inclusiv notificări la primărie; interdicția de a face mai mult de două soldări pe an.
Mai sunt alte legi bune care au fost blocate de guvern, cum ar fi deductibilitatea abonamentelor la facilitățile de sport și fitness pentru salariați, care din păcate a fost restrânsă la un sfert din valoarea iniţială. Alte proiecte deși au o susținere mare sunt blocate din cauza unei mentalități birocratice a funcționărimii din guvern, cum ar fi eliminarea bonului obligatoriu pentru tranzacțiile plătite cu cardul, sau scăderea prețurilor RCA prin eliminarea scumpirii artificiale cauzată de subvenționarea polițelor cu risc ridicat de către plătitorii polițelor cu risc scăzut.
Pentru antreprenori, este foarte important să revenim la situația dinainte de OG 16/2022, să revenim la sistemul mai simplu și direct al microîntreprinderilor, să revenim la fiscalitatea mai scăzută și mai simplă inclusiv pentru liber-întreprinzători, producătorii independenți sau agricoli. Să eliminăm obligațiile inutile pe care le-a introdus guvern în premieră pe continentul european, mințind că ne obligă Comisia Europeană când de fapt guvernul român a cerut derogare ca să le implementeze mai repede și să facă cobai din antreprenorii români: e-Factura, care trebuia să fie obligatorie doar pentru contractele cu statul, iar ei nu doar că au făcut-o obligatorie pentru toți comercianții, dar de la 1 ianuarie devine obligatorie și pentru consumatori; e-TVA, o întreagă debandadă cu amânări și scandaluri, și toate celelalte sisteme electronice prin care guvernul ne minte că „digitalizează” dar tot ce face este să creeze un strat suplimentar de birocrație electronică. Toate astea sub ideea că „va crește colectarea”, care evident că nu a crescut, sau că va scădea evaziunea, care oricum nu o făceai cu facturi. Până la urmă tot la creșteri de taxe s-a ajuns.
Toată această suprabirocratizare și povară fiscală tot mai ridicată nu face decât să împiedice dezvoltarea. Șansele unui antreprenor să reușească sunt decimate atunci când pentru a-și putea face treaba, pentru a putea oferi niște bunuri sau servicii către consumatori, trebuie întâi să treacă peste o sumedenie de obstacole birocratice, dosare cu șină, ghișee, mici atenții și umilințe cu care ne-a obișnuit statul, sau când trebuie să se confrunte cu aceleași reglementări costisitoare, în realitate bariere concurențiale, pe care le are și o multinațională de o sută de ori mai mare, sau când la sfârșitul zilei statul îl taxează de la primul leu încasat și e forțat să lucreze în pierdere doar ca să ajungă din urmă, la poziția de la care ar fi trebuit să pornească dacă nu îi îngreuna statul existența.
- Reporter: Cu o certificare CFA și pregătire academică internațională, sunteți unul dintre puținii politicieni români cu o astfel de specializare. Cum intenționați să valorificați această experiență pentru a crea politici economice mai performante și a crește gradul de profesionalism în deciziile de guvernare?
C. Năsui: Este adevărat că sunt primul membru al unui guvern cu o astfel de certificare CFA, și nu doar în guvern, ci chiar și în parlament și inclusiv în comisia de buget-finanțe a Camerei deputaților. Este o certificare foarte greu de obținut care atestă expertiză în analiza financiară, și care este recunoscută la nivel global dar pe care o au foarte puține persoane în România.
Însă cel mai important lucru în guvernare, sau esența guvernării, este ce faci în concret: o să naționalizezi un combinat lăsat de guvernare să acumuleze datorii de 40 milioane de euro la stat, doar ca să mulțumești niște grupuri de interese, sau o să te lupți să găsești un investitor privat care nu doar să acopere datoria bugetară, dar să facă și investiții și să revitalizeze combinatul? Asta a fost spre exemplu presiunea pe care au pus-o pe mine cât timp am fost ministru al economiei fix „partenerii de guvernare” din PNL în 2021, pe care firește că i-am nemulțumit când am refuzat să fac jocurile grupurilor de interese și să șterg din pix datoria de 40 milioane de euro a acționarilor ruși către statul român.
- Reporter: Ca promotor al valorilor liberalismului, puneți un accent deosebit pe reducerea taxelor, în special pe muncă. Care sunt principalele reforme fiscale pe care le veți susține în mandatul urmator, în Parlament, pentru a încuraja crearea de locuri de muncă și a sprijini economia locală?
C. Năsui: Un eventual viitor guvern cu USR sau susținut de USR trebuie să evite greșeala din 2020 de a vota întâi guvernul și a vedea apoi când, și mai ales dacă, vom face niște reforme. De data aceasta trebuie să votăm întâi reformele de care au nevoie românii, și abia apoi să dăm puterea unui guvern, care doar promite că va face și reforme cândva în viitor peste 1-2 ani. Noi susținem trei reforme liberale mari și clare:
1) reducerea taxării muncii prin acordarea unei deduceri în echivalentul salariului minim, adică să nu fii taxat de la primul leu câștigat ci doar pe partea care depășește nivelul unui salariu minim;
2) Pilonul 2 al sănătății, ca românii să aibă dreptul de a-și alege un alt asigurător de sănătate decât monopolul Casei Naționale și să direcționeze o parte din contribuția de sănătate spre altă asigurare;
3) Dreptul de a alege în educație, să desființăm inspectoratele școlare și să mutăm puterea mai aproape de părinți și elevi, să descentralizăm și eliminăm controlul politic și să permitem ca alegerile importante pentru educația copiilor să fie făcute de părinți, să facem cu adevărat accesibilă tuturor o educație de calitate care să răspundă nevoilor particulare ale elevilor și să îi învețe cum să gândească independent, nu pur și simplu ce să gândească mecanic.
De asta are nevoie, de fapt România, de reforme liberale care să îmbunătățească viața românilor și să micșoreze puterea pe care o are statul și clasa politică asupra vieților noastre. Problema este că în vechea clasă politică nu au fost niciodată oameni și partide coerente cu doctrina liberală, ci dimpotrivă, au încălcat-o sistematic pentru interese personale. Pentru că liberalismul nu este o doctrină care să ajute politicieni. Liberalismul este o doctrină care ajută oameni, care spune că trebuie să fie mai puțină putere la politicieni și mai multă putere la oameni. Or asta pentru politicieni nu este un lucru bun, care vor doar mai multă putere în pixul lor! Să dea ei mai mulți bani, să taxeze, să aibă bugete mai mari în pixul lor și de acolo să distribuie banii cum vor. Asta este mai degrabă specific socialismului, și a fost și motivul pentru care s-a rupt guvernarea cu PNL-ul.
CMF: 11240015
