Strategia Energetică 2025 – 2035 a României va fi adoptată azi în Guvern iar ea se va concentra pe gaze și nuclear, a anunțat premierul Marcel Ciolacu. Potrivit acestuia, începerea exploatării gazelor din perimetrul Neptun Deep al Mării Negre, de Petrom și Romgaz, ne va face independenți de importuri, adică România nu va mai avea nevoie de gazul din import. Ce nu spune Ciolacu este că acest lucru va depinde de factorul comercial, anume dacă gazele produse intern vor fi mai ieftine decât cele disponibile la import.
„Aprobăm azi Strategia Energetică a României pentru perioada 2025-2035 prin care vom deveni independenți de importurile de gaze naturale până în 2027… Pentru români, însă, cel mai important este să le spunem că avem suficiente stocuri ca să trecem cu bine iarna. În plus, avem acum prețuri plafonate la energie și gaze și prelungim în continuare plafonarea ca să ne protejăm cetățenii vulnerabili”, a spus Ciolacu.
Recent, ministrul Energiei Sebastian Burduja anunța că statul român intenționează să se reindustrializeze în chimie și petrochimie, odată cu intrarea în țară, din 2027, a cantităților de gaze din Marea Neagră. Focus-ul este pe chimie, anume pe combinatele de îngrășăminte, din care niciunul nu mai funcționează, în prezent. Din ce spune Burduja, ar fi dat un mandat “în alb” Romgaz să negocieze achiziția unui combinat chimic, în prim plan fiind Azomureș, deținut de elvețienii de la Ameropa. O altă variantă ar fi unul dintre cele două combinate anterior aflate în posesia grupului InterAgro, acum în faliment și scoase la vânzare de lichidator. Cu toate că reprezentanții Azomureș au confirmat intenția de a vinde combinatul, pentru prețul potrivit, de la Romgaz, în mod neoficial, a venit un răspuns negative, adică nu exiostă în prezent vreun demers concret în sensul dezvolătării către chimie.
Un alt element important al Stregiei 2025 – 2035 este energia nucleară. Ciolacu precizează că țara noastră va relua exploatarea uraniului, ca să nu îl mai aducem din import. Acest lucru se pune în legătură cu realizarea celor două unități noi la Cernavodă, U3 și U4 , în colaborare cu canadienii americanii și italienii, care vor adduce în Sistemul Energetic Național, în 2031 și 2032, încă 1.400 MW și, evident, un necesar suplimentar de uraniu necesar funcționării reactoarelor.