Sursa foto: Pexels / Wendy Wei
Roxana Zaha, legumicultor în zona rurală din Țara Hațegului, care spune că urmăritorii ei pe internet sunt și votanți ai lui Călin Georgescu, demontează planul agricol al candidatului suveranist la prezidențiale și explică ce înseamnă, de fapt, modelul de agricultură ecologică propus de el. Ea afirmă că „nu e idilic, nu e sănătos și nu e fezabil”, iar ideile vin din lumea universităților de științe agronomice, „de unde ies fermieri care la rândul lor le perpetuează, în timp ce trăiesc cu avantajul subvențiilor UE”. Pentru ca acest model să fie funcțional măcar parțial, fermiera cu studii în antropologie precizează că ar fi nevoie de investiții mari cu fonduri venite din afara țării. De asemenea, Roxana Zaha dezminte ideea populistă că industria comunistă a fost independentă.
Roxana Zaha deține o afacere în legumicultură ecologică, în județul Hunedoara, „folosind tehnologii no-dig, no-till, și compost calitativ în proporție de 100%”, potrivit descrierii de pe site-ul de prezentare:
„Reușim să adresăm problemele obișnuite – buruieni, dăunători, boli – într-un mod pozitiv, fără tratamente inutile, fără fertilizatori deloc necesari, fără perturbarea solului, având la centru principiile unei agriculturi regenerative cu potențial de a salva planeta și propriile noastre vieți”.
„Eu sunt fermier, cultiv în sistem ecologic şi locuiesc la sat în România. Cumva eu sunt omul din planurile şi visurile lui Georgescu, dar chiar dacă în fond părem că ne dorim aceleași lucruri, suntem radical diferiți. (…) Mulți urmăritori de-ai mei sunt votanți Georgescu.
Sunt femeie, am copii, am conținut de grădinărit și casă, de la distanță conținutul meu e încadrat la conținutul ǎla creştin conservator cu rădăcini în politicile țărăniste.
Bineînțeles eu sunt o persoană școlită în vest, progresistă cum zic românii, cu valori de stânga, iar motivația mea de a construi o fermă ecologică și de a fi un custode al ecosistemului a fost chiar un act politic, dar într-un sens opus conservatorismului. Desigur, multe persoane conservatoare, creştine au găsit atrăgător conținutul meu şi mă bucur, aici e loc pentru oricine (oricine nu e fascist).
Tipul de conținut creat de mine este cumva tipic, din nou, de la distanță acestui val neo țărănesc de întoarecere «la rădăcini», mutat înapoi la sat. Dar eu n-am făcut-o niciodată cu valori tradiționale, eu n-am încurajat niciodată mutatul la țară de dragul mutatului, eu mereu am recunoscut marile probleme structurale, abuzul femeilor de la sat, sărăcia și câte și mai câte, dacă mă urmăriți de mult timp îmi ştiţi ideile.
Așadar, eu și Georgescu avem o masă de urmăritori oarecum comună şi tocmai d-asta, cel puțin în privința subiectului care ne leagă – agricultura, vreau să lămuresc de ce planul lui nu e idilic, nu e sănătos și nu e fezabil”, susține Roxana Zaha pe Instagram.
Ce prevede planul agricol al lui Călin Georgescu:
„Apa, solul și albinele.
Susținerea apiculturii responsabile și a agriculturii ecologice cu mijloace materiale și cu o legislație adecvată.
Încurajarea, dezvoltarea și susținerea comunităților de țărani producători ecologici, care respectă valorile pământului și ale apei, proprietari de pământ.
Apa are un aport decisiv la sănătatea poporului și are nevoie de pământuri curate. Insecticidele și pesticidele de sinteză vor fi înlocuite cu variante ecologice, iar substanțele chimice cu remanență îndelungată vor fi înlocuite cu substanțe active provenind din natură.
Râurile țării trebuie să fie transformate în «locuri sfinte», lipsite de gunoaie menajere și de reziduuri chimice toxice; doar așa vor ajunge iar să fie purtătoare de viață.
Salvarea albinelor înseamnă salvarea oamenilor – și asta nu e o exagerare, iar familia și școala îndeplinesc un rol critic în conștientizarea tuturor acestor direcții de acțiune și nevoi vitale.”
„Aceste idei domină lumea USAMV-urilor, de unde ies fermieri care la rândul lor le perpetuează în timp ce trăiesc cu avantajul subvențiilor UE”
Ea spune că planul „sună ca proiectul unui elev de clasa a 6-a la educație civică, unul pe care l-au ajutat părinții să facă tema, seara târziu cu ChatGPT”.
„Georgescu vrea să avem doar agricultura ecologică, «încurajarea și susținerea comunităților de țărani producători ecologici care respectă valorile pământului şi ale apei, proprietari de pământ». Wow super, sună bine nu? Atâta doar că domnul Georgescu vrea și suveranism, adică să ne separăm de restul planetei și să fim doar noi de noi, să fim meşteşugari, agriculturi, o comună primitivă cumva autonomă kumbaya în care fiecare să facem ceva cu mâinile. Asta mă face să-mi dau seama că el habar nu are cum funcționează agricultura, dar mai ales cea ecologică.
Unu’ la mână, Georgescu e absolvent şi afiliat al unui USAMV, adică a unei universități de ştiinţe agricole. Ideea asta de independență a țăranilor, asociere, cooperare, stăpânire de pământ e doctrina preferată a profesorilor de la facultățile de agricultură si horticultură din toate USAMV-urile românești. Am terminat de curând un master de Agricultură Ecologică la USAMV Cluj și există profesori celebri care deja încearcă să implementeze astfel de programe descurajând subvențiile UE și marşând pe idei de suveranitate și independență a țăranului.
Tot din astfel de cercuri se nasc ideile că târgurile de animale sunt închise intenționat de UE ca să nu mai fim crescători, ci cumpărători, că pestele şi bolile care s-au abătut asupra animalelor în ultimii ani sunt făcătură UE, că de fapt vor să ne ia aceste drepturi şi să rămânem doar piață de desfacere pentru marii jucători de pe piața agroalimentară.
Deci aceste idei domină lumea USAMV-urilor, de unde ies fermieri care le rândul lor le perpetuează în timp ce, evident, trăiesc cu avantajul subvențiilor UE, securitatea subvențiilor fiind chiar motivul pentru care au intrat în acest business.
Dar revenind la agricultură ecologică și suveranism. Dacă nu ai practicat sau nu ai studiat, poate nu ai cum să înțelegi acest domeniu, dar ca să faci agricultură ecologică ai nevoie de enorm de mulți bani.
„Agricultura mare, a monoculturilor gigantice, este imposibil de făcut la scara la care se face acum, dar ecologic”
Agricultura ecologică este foarte costisitoare, de zeci de ori mai costisitoare ca cea convențională, iar agricultura mare, a monoculturilor gigantice este imposibil de făcut la scara la care se face acum, dar ecologic. De ce? Pentru că sunt alte tehnologii de cultivare, alte utilaje extrem, extrem de scumpe, alți timpi, cu totul alte semințe care nu sunt hibrizi, ci soiuri, deci mult mai scumpe.
Producția în agricultura ecologică poate fi mult mai mică şi mai impredictibilă. Pentru că nu ai voie să folosești fertilizatori chimici sau erbicide şi pesticide, dar tu vrei să menții o monocultură care prin definiție este anti microorganisme, anti rețele complexe, în soluri erodate în zeci de ani de cultivare mono, pentru că toate astea sunt la un loc, rezultatul e un fiasco. Nu poți forța implementări gigantice ecologice fără finanțări gigantice și fără programe internaționale integrate care să meargă în tandem.
Ar fi ideal să mâncăm şi să cultivăm ecologic, dar asta ar fi posibil doar prin reducerea drastică a producției, conştientizarea hiperconsumerismului, luarea unei decizii la nivel de continent, să ne luăm angajamentul că vom fi mai responsabili cu resursele și că gata mâncăm şi consumăm mai puțin.
Agricultura ecologică e mult mai scumpă și mult mai greu de implementat la scară mare, pentru că ea înseamnă o resetare economică fundamentală pe care capitalismul nu și-o permite, iar o țară ca România, îmi vine să şi râd, o țară ca România care oricum se chinuie relativ, n-ar putea implementa aşa vis tehnologico-futuristo-fantastic cum e agricultura exclusiv ecologică.
„Ne-ar trebui mulți bani externi”
Dacă, să zicem, ar fi s-o facem sau nici măcar s-o facem în totalitate, ci să creștem în acest sistem de cultivare ecologic, ne-ar trebui mulți bani externi, bani de investit în utilaje, materiale, bănci de semințe, teren folosit regenerativ, ceea ce înseamnă implementări complexe pe terenuri gigantice din care scoți producții relativ mici.
El vrea stat suveran. De unde vor ieşi din interiorul țării aceşti bani de ordinul miliardelor pe care să-i investim în agricultură ecologică? Mi se pare extraordinar că ideile astea sunt născute din ideile populiste cum că industria comunistă a fost independentă. Absolut toată a fost făcută pe banii Băncii Mondiale și a FMI-ului. Vizavi de unde locuim acum a fost o fermă gigantică de vaci construită în ’82, finanțată cu 3 milioane de dolari de la Banca Mondială.
Nu a existat niciodată agricultură gigantică subvenţionată din interior.
Și eu cred în totalitate într-un astfel de vis, cred că putem crește în sistemele ecologice implementate, dar n-o putem face decât primind bani «tehno-globaliști» cum zice domnul Georgescu”.
De asemenea, ea propune „un exemplu de succes în acest domeniu”.
„Eu am avut visul ăsta și viziunea de a construi ferma de legume ecologice. Soţul meu lucrător în IT, în corporații și start-up-uri internaționale, având mult mai mulți bani ca mine, mi-a dat 30.000 de euro să investesc în solul și sistemul tehnologic al fermei.
Practic, banii lui tehno-globalişti au ajutat o fermieră de la sat să pună la punct o fermă cu o tehnologie extraordinară şi în curând urmează ca pe fonduri europene să mă extind.
Banii din fermă îi bag tot înapoi în sat, în timp ce am un trai decent. Lucrez cu oameni cărora traiul li s-a îmbunătățit, aceasta fiind o zonă foarte săracă a României.
Ne-am făcut o casă de la zero, lucrăm cu oameni în permanență și sperăm să mai creştem un pic. Chiar e o bucurie şi un succes, dar a fost un proiect scump pentru dimensiunea lui și nu ar fi fost posibil fără bani externi, din venituri făcute în corporații, pentru că ăsta e fluxul banilor şi al investițiilor în lume, chiar şi-n lumea idealizată a comunismului independent de care se folosesc populiștii ca să-i sensibilizeze pe români”, susține Roxana Zaha.
Roxana Zaha a studiat antropologia în Irlanda și este legumicultor în Țara Hațegului. Crește legume ecologice și e pasionată de mediul rural și de cultura mâncării.
View this post on Instagram