Valentin Tătaru. Foto: SEE Property Forum
Producţia industrială în România a ajuns la nivelul din 2014 şi nu mergem în direcţia de a recupera, ci probabil vom scădea în continuare, în condiţiile în care preţurile la energie sunt mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin, a afirmat economistul-şef al ING Bank România, Valentin Tătaru, la o conferinţă.
Întrebat în ce măsură va influenţa economia faptul că vom avea facilităţi care produc energie cu un cost de 200 euro megawatt-oră, Tătaru a răspuns: “Vedem deja efectele în industrie”.
“Deci industria, producţia industrială se contractă în fiecare an, le vedem deja. Companiile româneşti plătesc preţuri la energie mai mari decât în Vestul Europei, şi nu cu puţin. Nu cu puţin. În Suedia, este cam o treime din cât este în România preţul energiei. Cum poţi să concurezi cu acele companii? Nu ai cum. Şi, atunci, se tot reduce osânza, până nu mai e. Nu ai ce să faci. Şi, ne place, nu ne place, vedem deja cifrele. Deci, ne contractăm. Am ajuns cu producţia industrială, m-am uitat pe istoric, am ajuns la nivelul din 2014, da? Noi am fi zis că suntem, teoretic, cum e cu PIB-ul, maxim istoric în fiecare an. Nu e aşa. Deci, suntem la nivelul din 2014 cu indicele producţiei industriale şi nu mergem în direcţia de a recupera. Probabil vom scădea în continuare. Asta e direcţia, nu văd cum ai putea să schimbi dintr-odată, pentru că e ca un petrolier căruia nu-i poţi schimba direcţia dintr-odată. Sunt paşi mici care trebuie făcuţi. Ai urgenţa asta fiscală şi măsuri pe termen scurt ca să peticeşti bugetul care nu-ţi permite să ai o viziune pe termen lung. Dar asta e realitatea cu care lucrăm”, a susţinut el.
Economistul-şef a precizat că o şansă de a recupera sunt fondurile europene care folosesc la construcţia de autostrăzi, lipsa acestora ducând la pierderea unor mari investiţii ale Daimler şi Audi.
“Probabil, iarăşi, pe fonduri europene avem o şansă să facem lucruri pe care altfel nu ni le-am putea permite şi o parte se fac deja. România îşi construieşte acum reţeaua de autostrăzi pentru prima dată. Nu e ca în Germania, nu facem a zecea autostradă. O facem pe prima, care leagă nişte regiuni ale ţării. M-aş aştepta ca de aici să avem un efect de multiplicare greu de estimat în momentul de faţă, dar business-uri noi şi o angrenare a mediului economic, pentru că, încă o dată, uneşti nişte regiuni care niciodată n-au fost unite, creezi condiţiile pentru ca nişte investitori să ia nişte decizii care poate înainte au ocolit România din cauza lipsei infrastructurii. Ştim sigur că mari investiţii au ocolit România: Daimler, Audi. Ştim sigur că au ocolit România din cauza infrastructurii. Acum, sigur, probabil nu vor să-şi mai facă încă o fabrică – şi-au făcut deja în Ungaria, dar un motiv de optimism foarte prudent vine din zona asta, că în momentul de faţă ne construim această reţea de de autostrăzi”, a arătat Tătaru.
Aceasta a făcut referire şi la digitalizare, respectiv la gradul de colectare a taxelor şi impozitelor de către fisc, atrăgând atenţia că ”dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine”.
“Modernizăm şi pe partea digitală, să zicem. Statul se mai modernizează pe ici, pe colo. ANAF…nu mai intru în povestea asta cu colectarea, că e o poveste întreagă şi, cum îmi place să spun, deşi dau dintr-una în alta acum, atenţie cine doreşte colectarea asta, pentru că banii ăştia necolectaţi nu dispar, nu se duc în cosmos. Ei sunt în jurul nostru. Sunt şi prin maşinile de pe stradă, sunt şi prin preţurile apartamentelor din nordul Bucureştiului, ei sunt pe undeva. Sigur, asta nu înseamnă că nu trebuie îmbunătăţită colectarea, dar trebuie gradual, pentru că dacă mâine ANAF-ul ar colecta cum trebuie, am fi într-o recesiune cruntă poimâine. Şi atunci, da, e foarte complicată situaţia. N-aş vrea să fiu în locul viitorului ministru de Finanţe sau viitorilor, că probabil vor fi mai mulţi. Da, lucram cu ce avem. N-aş vrea nici să fim foarte pesimişti. Până la urmă încă vorbim de creştere economică, chiar dacă ea nu e neapărat cea mai sustenabilă. E pe consum, e pe importuri, e cum e, dar totuşi încă vorbim de creştere economică şi să sperăm că în momentul în care România va ajunge cu datoria la un nivel la care deja nu prea mai merge cu gluma ne vom şi dezvolta nişte capacităţi care să ne permită să mergem înainte, să plătim din datoria respectivă. E deocamdată mai multă speranţă sinceră”, a adăugat Valentin Tătaru.
Despre aderarea la spațiul Schengen: Pe termen scurt, sunt un pic îngrijorat de ce se va întâmpla cu forţa de muncă
În ceea ce privește intrararea României în Spaţiul Schengen, economistul-şef al ING Bank România, Valentin Tătaru, spune că acest lucru îi provoacă un pic de îngrijorare legată de forţa de muncă, în special cea importată, odată ce vor fi deschise granițele.
“O eventuală intrare în spaţiul Schengen trebuie să aibă un impact, dar nu ştiu ce impact va avea. Pe termen scurt sunt un pic îngrijorat de ce se va întâmpla cu forţa de muncă, în special cea importată, odată ce deschidem graniţele, şi termenul scurt întotdeauna ne presează, pentru că este ca la deficite. Noi nu avem datorie mare, dar deficitul imediat pe care trebuie să-l plătim este mare şi atunci, pentru că ai nişte nevoi urgente, iei nişte măsuri care în mod normal nu ar face sens”, a spus Tătaru.
Potrivit acestuia, pe termen mediu şi lung, intrarea României în Spaţiul Schengen se estimează că va contribui la PIB cu 0,7 – 1,2%, însă pe termen scurt trebuie “manageriată cu grijă deschiderea graniţelor”.
“Cine ştie, poate suntem într-un scenariu asemănător, poate nu – pe termen mediu şi lung sigur că e un lucru bun pentru România, s-a estimat între 0,7 şi 1,2 contribuţie pozitivă la PIB pe 3-5 ani -, dar pe termen scurt trebuie manageriată cu grijă deschiderea asta a graniţelor, pentru că sunt oameni care probabil nu au venit în România pentru că e ţara lor de vis să muncească aici şi poate aşteaptă alte oportunităţi”, a explicat el.
Economistul-şef al ING Bank România a subliniat că acesta nu e un scenariu nerealist şi trebuie să ne gândim la el.
“Nu pot să spun că mă aştept neapărat, dar am o îngrijorare legat de asta. Nu ştiu, poate nu se va întâmpla, poate că salariile în România sunt deja la un nivel rezonabil şi nu merită să stai 3-4 luni degeaba prin străinătate, să cauţi ceva. Nu ştiu, dar e un scenariu care zic eu că nu e nerealist, la care trebuie să ne gândim“, a adăugat el.
Aderarea completă a României la Spaţiul Schengen de la 1 ianuarie a fost agreată la Bruxelles, în Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor din statele membre ale Uniunii Europene (COREPER), a anunţat premierul Marcel Ciolacu, miercuri, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a salutat agrearea de către ambasadorii UE a aderării complete a României la Schengen, începând cu 1 ianuarie 2025.
“Un moment important azi pentru România! Ambasadorii UE au agreat aderarea completă la Schengen şi cu frontierele terestre, începând cu 1 ianuarie 2025”, a scris şeful statului, miercuri, pe platforma X.
Consiliul JAI din decembrie va formaliza această decizie mult aşteptată, în mod legitim, de toţi cetăţenii români, a mai spus preşedintele Iohannis.
