Comisia Europeană va emite obligațiuni UE pe termen lung în valoare de 90 de miliarde EUR în prima jumătate a anului 2025

Comisia intenționează să emită obligațiuni UE în valoare de până la 90 de miliarde de euro în prima jumătate a anului 2025 (H1), în perioada ianuarie – iunie 2025. Planul de finanțare al Comisiei pentru S1 2025 continuă programul de emisiune din 2024, în cursul căruia UE a strâns 138 de miliarde de euro în fonduri pe termen lung.

Fondurile obținute de Comisia Europeană prin emisiunile de obligațiuni UE continuă să sprijine redresarea UE în urma pandemiei de coronavirus, să consolideze rezistența economiei sale și să sprijine partenerii vecini ai UE, în special Ucraina și Balcanii de Vest, a transmis Comisia, într-un comunicat.

Potrivit instituției, aceste ample operațiuni de împrumut vor consolida piața obligațiunilor UE, garantând în același timp un sprijin continuu pentru politicile finanțate prin emisiuni de obligațiuni UE. Pe lângă operațiunile de finanțare pe termen lung, Comisia va continua să emită EU-Bills pe termen scurt pentru a-și completa operațiunile financiare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Anul 2024 a marcat cel mai mare volum anual de emisiuni realizat vreodată de UE, în conformitate cu planificarea anunțată. În plus, în 2024, UE a devenit al cincilea cel mai mare emitent de obligațiuni verzi la nivel mondial, cu peste 68 de miliarde de euro în circulație sub formă de obligațiuni verzi NextGenerationEU (NGEU), și este pe cale să devină cel mai mare emitent de obligațiuni verzi la nivel mondial.

Pentru întregul an 2025, Comisia anticipează că va emite obligațiuni UE în valoare de aproximativ 160 de miliarde de euro, asigurând un sprijin consistent pentru programele sale bazate pe împrumuturi.

Context. Pe baza mandatelor din cadrul mai multor programe de împrumut, Comisia împrumută fonduri de pe piețele internaționale de capital în numele UE și le plătește statelor membre și țărilor terțe. În temeiul tratatelor UE, toate statele membre sunt obligate prin lege să contribuie la bugetul UE, ceea ce garantează împrumuturile UE.

În loc să emită obligațiuni pentru programe specifice cu etichete separate, în 2023, Comisia a început să emită EU-Bonds sub o singură marcă (abordare de finanțare unificată). Alocarea veniturilor provenite din aceste obligațiuni cu marcă unică se bazează pe procesele descrise în acordurile aplicabile pentru programele relevante.

Stocul de obligațiuni UE în circulație se ridică în prezent la peste 580 de miliarde de euro, cu peste 420 de miliarde de euro în cadrul abordării unificate de finanțare a UE. Executarea cu succes a emisiunilor UE a fost în mare măsură favorizată de acceptarea tot mai mare de către piață a obligațiunilor UE ca active mari, lichide și de înaltă calitate. În octombrie 2024, UE a făcut un alt pas important pentru a sprijini ecosistemul pieței pentru obligațiunile UE și lichiditatea pieței secundare prin deschiderea facilității de răscumpărare (repo), care ajută dealerii primari din UE să afișeze prețurile obligațiunilor UE în sprijinul lichidității acestora.

Până la începutul lunii decembrie 2024, un total de aproape 330 de miliarde de euro din fondurile obținute din operațiunile de împrumut au fost plătite în cadrul programului NGEU. În 2024 au avut loc, de asemenea, operațiuni de împrumut pentru finanțarea Ucrainei în cadrul Facilității pentru Ucraina (peste 10 miliarde de euro din fonduri au fost plătite până în 2024), precum și aprobarea de către statele membre a unui împrumut excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) în cadrul acordului cu partenerii G7. În plus, au fost convenite noi politici finanțate prin emiterea de obligațiuni UE pentru a sprijini statele candidate în cadrul Facilității de investiții pentru Balcanii de Vest și țările învecinate (precum Egiptul și Iordania).

De asemenea, UE a continuat să emită în mod regulat EU-Bills, cu scadențe de trei și șase luni, în completarea activităților de împrumut pe termen lung. Valoarea datoriei pe termen scurt se ridică în prezent la 25,3 miliarde de euro.

În timp ce noua emisiune de datorie netă pentru cel mai mare program bazat pe împrumuturi – NGEU – se va încheia până la sfârșitul anului 2026, combinarea refinanțării datoriei ajunse la scadență și a finanțării prin obligațiuni pentru alte politici va asigura o prezență puternică a UE pe piață în viitorul apropiat. De asemenea, Comisia va continua să emită obligațiuni verzi NGEU, care totalizează în prezent 68 de miliarde de euro, pentru a finanța componenta ecologică a Facilității de redresare și reziliență.