Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie din România (APCE) reiterează necesitatea menţinerii unui minister dedicat energiei şi atrag atenţia că decizia de desfiinţare a acestuia ar putea, în foarte scurt timp, să aibă un efect de boomerang într-o zonă extrem de fragilă, “unde experimentele nu îşi au locul”, şi anume sectorul energetic.
“Asociaţia Prosumatorilor şi Comunităţilor de Energie din România (APCE) reiterează necesitatea menţinerii unui minister dedicat energiei, cu o structură care să asigure un dialog eficient cu societatea civilă, partenerii europeni şi implementarea strategică a programelor de investiţii. Da, suntem de acord că toate ministerele trebuie reformate şi că România nu mai poate funcţiona cu un aparat bugetar supradimensionat. Totuşi, Ministerul Energiei necesită o atenţie deosebită”, spun membrii APCE, într-un comunicat remis luni Agerpres.
În acest sens, APCE adresează clasei politice şapte întrebări, la care consideră “că este imperios necesar” să primească un răspuns. În primul rând, prosumatorii vor să ştie ce fel de “super-ministru” are noua coaliţie de guvernare, care “să răspundă cu celeritate diverselor probleme şi nevoi apărute în zona: economică, turism, antreprenorială, energiei” şi, mai ales, care “super – secretar de stat ar avea suficientă autoritate pentru a discuta chestiuni esenţiale în energie cu comisarul european?”.
APCE pune problema dacă România este capabilă să-şi asigure necesarul energetic în momente dificile, dând ca exemplu canicula din vara anului 2024, când, fără energia produsă de prosumatori, s-ar fi produce situaţii de blackout.
“Vor mai fi o prioritate pentru ministerul comasat finanţarea din bugetul propriu al programelor Electric-Up şi Urban-Up?”, “Îşi permite România să piardă finanţări nerambursabile de 10 miliarde de euro, precum şi reforme şi programe importante din PNRR şi Fondul pentru Modernizare?”, “Poate România să lase o instituţie precum ANRE – greoaie, rigidă şi puternic politizată – să devină unicul arbitru al sectorului energetic?”, “Are România nevoie de reforme sistemice, de o entitate independentă pentru dialog şi, mai ales, de o instituţie care să asigure securitatea energetică naţională?” sunt alte întrebări pe care APCE le pune clasei politice.
“Şi, în final, cea mai dificilă întrebare: printr-o astfel de decizie, nu cumva se facilitează, direct sau indirect, atingerea obiectivului Rusiei de a destabiliza sistemul energetic naţional? După ce vă răspundeţi fiecare dintre dumneavoastră la aceste şapte întrebări formulate de APCE, invităm toţi decidenţii politici să reevalueze măsura comasării Ministerului Energiei. Este esenţial să vă asumaţi o decizie care ar putea, în foarte scurt timp, să aibă un efect de boomerang într-o zonă extrem de fragilă, unde experimentele nu îşi au locul: sectorul energetic”, avertizează asociaţia.
Cu câteva zile în urmă, asociaţia prosumatorilor a transmis, printr-un alt comunicat, că decizia noii coaliţii de conjunctură de a dizolva Ministerul Energiei reprezintă un risc major, în condiţiile în care România este extrem de fragilă din punct de vedere energetic şi, anul acesta, a întâmpinat numeroase dificultăţi în asigurarea energiei necesare consumului intern.
“România are un obicei mai vechi de a lua decizii ce par să-i submineze propriile interese naţionale. Din păcate, de această dată, situaţia este mult mai gravă şi ne jucăm cu focul. Prima decizie controversată a noii coaliţii de conjunctură este comasarea Ministerului Energiei cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, o structură deja supradimensionată şi dificil de gestionat. Într-o ţară extrem de fragilă din punct de vedere energetic, această decizie ridică îngrijorări majore. În 2024, România a întâmpinat numeroase dificultăţi în asigurarea energiei necesare consumului intern. Vara aceasta, în condiţii de caniculă extremă, doar contribuţia prosumatorilor a evitat apariţia situaţiilor de blackout şi întreruperi de energie cauzate de consumul ridicat al aparatelor de aer condiţionat şi al sistemelor de refrigerare”, afirmă APCE, în comunicatul de vinerea trecută, 13 decembrie 2024.
Organizaţia subliniază că România are nevoie de reforme sistemice în domeniul energetic, iar investiţiile în stocare, dezvoltarea şi retehnologizarea reţelelor energetice – aflate într-o stare critică – sunt esenţiale pentru securitatea energetică naţională şi necesită o atenţie deosebită a decidenţilor.
“De aici, importanţa vitală a Ministerului Energiei ca entitate separată. Un minister-cheie, cum este Ministerul Energiei, se doreşte comasat şi pulverizat într-un alt minister, deja comasat. n minister vital, precum cel al Energiei, este pe cale să fie dizolvat şi integrat într-o structură guvernamentală deja suprasolicitată. Dacă alte ministere – cum ar fi cel al Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse sau Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării – pot fi subiecte de reorganizare, decizia de a dizolva Ministerul Energiei reprezintă un risc major”, se arată în comunicat.
Potrivit sursei citate, acest lucru va avea consecinţe grave pentru sectorul energetic. În acest sens, prosumatorii atrag atenţia asupra faptului că dizolvarea Ministerului Energiei va consolida rolul de arbitru major în domeniul energetic al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), “o instituţie greoaie, rigidă şi puternic politizată”.
“ANRE, aşa cum reiese din istoria recentă, este o instituţie greoaie, rigidă şi puternic politizată. ANRE de multe ori nu doreşte sau nu este pregătită să gestioneze complexitatea şi urgenţele din zona energetică. Această situaţie va avea consecinţe catastrofale pentru securitatea energetică naţională. Dacă această decizie va fi implementată, noua coaliţie de guvernare riscă să faciliteze indirect atingerea obiectivelor Rusiei în destabilizarea sectorului energetic din România. Facem apel la responsabilitatea decidenţilor politici să reevalueze această măsură şi să prioritizeze stabilitatea şi siguranţa energetică a României”, se mai spune în comunicatul APCE.
