Cu ocazia Crăciunului, când cu toții suntem mai buni, Economedia face o trecere în revistă a celor mai bune momente din economia românească în 2024. Lista nu este exhaustivă.
De asemenea, vă rugăm pe dumneavoastră, cititorii Economedia, să ne spuneți părerea dumneavoastră: care au fost cele mai bune lucruri care s-au întâmplat în economia românească în 2024?
Intrarea în Schengen
- Timp mai scurt de călătorie și avantaje pentru turism. Pentru că România va intra în Schengen alături de Bulgaria, vor dispărea timpii de așteptare din punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria, dar și cu Grecia. Acest lucru ar duce la economii majore de timp, mai ales în sezonul vacanțelor, când mii de români merg fie la mare în Grecia ori Bulgaria, fie la schi în Bulgaria. (Notă: momentan, în primele șase luni, autoritățile vor mai face controale aleatorii între România și Ungaria și România și Bulgaria)
- Cheltuieli mai mici. Datorită aderării la Schengen, vor dispărea și puncte de frontieră. Se reduc astfel cheltuieli cu angajații și operațiunile din aceste puncte de frontieră.
- Avantaje pentru transportatori. Aderarea la Schengen va aduce însă cele mai mari avantaje pentru transportatorii români, care se confruntă cu timpi de așteptare de până la 8 ore la trecerea granițelor. Din cauza cozilor de la graniță, șoferii erau obligați să depăşească timpii zilnici de conducere, raportau un consum mai mare de carburant pe timpul aşteptării şi existau întârzieri privind livrarea mărfurilor către clienţi. Toate acestea duceau la apariţia de probleme în aprovizionare sau în perturbarea unor procese de producţie, precum şi creşterea costurilor pentru clienţii finali. Transportatorii estimau, anul trecut, că costurile totale înregistrate de transportatorii rutieri pentru că România a rămas în afara spaţiului Schengen se ridică la 2,41 miliarde de euro.
- Comerț mai liber. Datorită eliminării controalelor pentru transportatori (în afară de cele aleatorii), comerțul între state membre și cu România va fi mai rapid, mai profitabil și la costuri mai mici.
- Avantaje pentru investițiile străine. Facilitarea transportului va crește nivelul investițiilor străine directe, ceea ce va duce la o dezvoltare a economiei, a producției, a logisticii și, implicit, a transporturilor.
- Atractivitatea cetățeniei române. Am putea asista la o eventuală creştere a atracţiei pentru cetăţenia românească, ca urmare a oportunităţii largi de călătorie în Europa oferit de actul de identitate eliberat de statul român, care va permite libera călătorie prin UE.
Aproape de eliminarea vizelor către SUA
Românii vor putea călători în Statele Unite fără vize cel mai probabil din 2025.
Nivelul ratei de refuz a vizelor SUA pentru români a coborât la 2,61%. România și-a atins astfel obiectivul de reducere a ratei de refuz a vizelor SUA pentru turism și afaceri sub pragul de 3%, îndeplinind condițiile pentru includerea în Programul Visa Waiver.
„Împreună, am lucrat mână în mână, pentru a ghida România, în vederea îndeplinirii cerințelor programului Visa Waiver. Sunt optimistă că acest lucru se va concretiza la începutul anului 2025”, estima ambasadoarea SUA în România, Kathleen Kavalec.
Ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru, a explicat că procedura va include completarea unui formular online și o taxă de 21 de dolari, cu răspuns în 72 de ore.
Această autorizare, valabilă doi ani, va permite șederi de până la 90 de zile în SUA, facilitând intrări multiple fără necesitatea unei noi aplicații.
Număr record de kilometri de autostradă inaugurați
România a inaugurat în anul 2024 un număr record de aproape 200 (198, efectiv) kilometri de autostradă și drum expres, după o mobilizare fără precedent a tuturor constructorilor, deși inclusiv pe fond electoral. Au fost construiți în sfârșit zeci de kilometri și spre regiunea Moldova. În România se circulă, astfel, acum, pe circa 1.261 kilometri de autostradă.
Iată drumurile expres și autostrăzile inaugurate în 2024:
Martie
- Drumul Expres Oradea – Borș 2, legătura la lotul de Autostradă A3 Biharia – Borș 2, cu o lungime de 13 km la profil de drum expres (restul de 6 sunt la profil de drum național), construit de Strabag
Aprilie
- Autostrada A0 București Sud. Un segment între Jilava și Vidra, cu o lungime de 7 km, de pe Lotul 2, construit de Alsim Alarko
- Autostrada A0 București Sud. Un segment de 6 km între Vidra și DN 4 Popești Leordeni, de pe lotul 1, construit de Alsim Alarko
Iulie
- Autostrada A0 București Sud. Un segment între Popești-Leordeni și Autostrada Soarelui, cu o lungime de 10 km, construit de Alsim Alarko
Noiembrie
- Autostrada Moldovei A7. Lotul 4 Mândrești Munteni – Focșani Nord, de pe Autostrada Buzău – Focșani, cu o lungime de 11 km, construit de UMB
- Autostrada Moldovei A7. Un segment de 1 km funcțional din Lotul 1 Buzău – Vadu Pașii, construit de UMB
- Autostrada Moldovei A7. Lotul 2 Vadu Pașii – Râmnicu Sărat, cu o lungime de 30,8 km, construit de UMB
- Drumul Expres Craiova – Pitești. Un segment din Tronsonul 4 Colonești – Pitești, cu o lungime de 20 km, construit de UMB
- Drumul Expres Craiova – Pitești. Tronsonul 1 Craiova – Robănești, cu o lungime de 17,7 km, construit de Ozaltin (Turcia)
Decembrie
- Autostrada A0 Nord. Un segment de 2 km din Lotul 3 Afumați – Pantelimon, construit de China Civil Engineeering (China), care a permis de asemenea deschiderea unui segment de 9 km de autostradă finalizat încă de anul trecut de UMB
- Autostrada A1 Sibiu – Pitești. Un segment de 16 km din lotul 5 Curtea de Argeș – Pitești, construit de WeBuild
- Autostrada Moldovei A7. Lotul 3 Râmnicu Sărat – Mândrești Munteni, cu o lungime de 36 km, construit de UMB, pe segmentul Buzău – Focșani
- Autostrada Moldovei A7. Lotul 1 Ploiești – Mizil, cu o lungime de 21 km, construit de Pizzarotti – Retter, pe segmentul Ploiești – Buzău
România a ajuns din urmă Polonia la PIB-ul/cap de locuitor
România a ajuns din urmă Polonia la un important indicator economic, urmărit de Eurostat: PIB-ul/cap de locuitor, arată cele mai recente date ale biroului statistic al UE.
România a ajuns în 2023 la 80% din media UE în ceea ce privește PIB-ul/ cap de locuitor, adică la același nivel cu Polonia și peste Ungaria, care e la egalitate cu Croația (76%).
Și în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare, România a ajuns la 80%, același nivel cu Polonia, conform celor mai recente date.
Cu peste un an în urmă, Eurostat a publicat pentru prima oară în istoria sa date ce arătau că România a ajuns din urmă Portugalia și Ungaria în privința Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), adică în termeni ce țin cont de diferențele dintre nivelurile de preț ale diferitelor țări, amintesc economiștii de la Romanian Economic Monitor. Conform celor mai recente date Eurostat, publicate în iunie, România ajunge din urmă și Polonia, fiind însă devansată de Portugalia, nu și de Ungaria, dacă ne raportăm la știrea anului trecut.
PIB-ul/cap de locuitor este cel mai important indicator economic urmărit de Eurostat și reflectă bunăstarea economică a unei țări.
La solicitarea Economedia, vin cu o serie de explicații cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Pe scurt: realitatea economică este una mai complexă și, confirmând percepția majorității populației, indicatorul bunăstării financiare a populației arată că România se află pe penultimul loc în regiune, după Polonia. Economiștii remarcă totuși că trendul PIB-ului pe cap de locuitor în România este unul pozitiv, convergența fiind cea mai rapidă din regiune în ultimii 10 ani (de la 55% la 80% față de media UE).
Cercetătorii subliniază însă că, chiar dacă PIB-ul pe cap de locuitor arată că am ajuns din urmă pe Polonia, că realitatea economică este mult mai complexă și că probabil mai avem un drum lung de străbătut până în momentul în care bunăstarea populației României va ajunge la nivelul celei din Polonia. „Există alți indicatori, precum valoarea financiară netă a populației (dar și alte date legate de indicele dezvoltării umane, de dezvoltarea sistemului educațional sau al celui de sănătate) care pot surprinde domeniile în care o îmbunătățire a nivelului de dezvoltarea este esențială”, arată analiza economiștilor.
Constructorii români de infrastructură trec în „liga mare”
Companiile românești au început în sfârșit să intre în „liga mare” și să lucreze prin asocieri la proiecte majore de infrastructură, nu doar ca subcontractori ai companiilor străine. Din acest motiv, afacerile le-au crescut puternic în 2023. Concelex, Precon Transilvania și Retter au fost constructorii români care au văzut printre cele mai mari creșteri. De exemplu, Precon Transilvania, care ar fi controlată de Beniamin Rus, patronul Selina Grup (din care fac parte mai multe companii de construcții), a înregistrat o creștere de 700% a afacerilor, de la 33 milioane lei în 2022 la 265 milioane lei în 2023. În același an Concelex a trecut borna de 1,2 miliarde lei cifră de afaceri, de la 526 milioane lei în 2022, intrând în topul celor mai puternici constructori din România.
Analiza integrală a Economedia, AICI.
Toți antreprenorii cu valoare adăugată care ne-au dat optimism
Economedia a demarat în acest an campania „Antreprenor cu valoare adăugată”, prin care promovează ideile de afaceri care îi inspiră pe antreprenorii români să dezvolte și să vândă produse fabricate parțial sau total pe plan local, sub branduri proprii.
Te invităm să le descoperi ideile și poveștile pline de optimism și învățăminte, AICI.