Programul de Guvernare al executivului Ciolacu 2: Reducerea birocrației, menținerea cotei unice, reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, reducerea taxelor și impozitelor pe muncă, impozitarea progresivă a marilor averi, a 13-a alocație pentru copii, renașterea industrială prin productivism, plus patriotismul economic

Viitorul executiv Ciolacu și-a făcut public programul de guvernare, iar printre obiectivele sale se numără reducerea birocrației, menținerea cotei unice, menținerea pragului de impozitare la microîntreprinderi, reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, reducerea taxelor și impozitelor pe muncă, impozitarea progresivă a marilor averi, a 13-a alocație pentru copii, renașterea industrială prin productivism, plus patriotismul economic.

Cum își propune viitorul guvern să reducă birocrația

• În administrația centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 și numărul agențiilor cu cel puțin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu dețină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puțin 50%. Regula introdusă este de maximum 2 secretari de stat/minister și maximum 4 la ministerele mari;
• Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală, instituții regionale și companii de stat, care va sta la baza propunerilor de desființare/comasare;

Ce trebuie să facă ministerul Finanțelor 

• Reforme privind consolidarea fiscal bugetară. Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme și investiții asumate prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu al României. Deficit bugetar mai mic de 3% din PIB pe termen mediu. Respectarea traiectoriei privind cheltuielile primare nete. Îndeplinirea angajamentului de creștere a colectării veniturilor bugetare și reducerii evaziunii fiscale. Reducerea numărului de ministere și agenții. Reducerea numărului de secretari de stat. Audit de eficiență pentru fiecare autoritate centrală și companiile de stat. Menținerea spațiului fiscal-bugetar pentru investiții masive și creșterea puterii de cumpărare a populației.
• Reforme privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale. Menținerea datoriei guvernamentale brute pe termen mediu sub valoarea de 60% din PIB și a celei nete sub 55% din PIB, în conformitate cu regulile fiscal-bugetare europene. Asigurarea sustenabilă a necesarului de finanțare al administrației centrale și locale, minimizând costurile și riscurile asociate portofoliului datoriei. Finanțare netă relativ echilibrată din surse interne și externe. Dezvoltarea în continuare a pieței interne a titlurilor. Accesarea piețelor externe de capital, diversificarea bazei de investitori și utilizarea instrumentelor financiare derivate. Utilizarea emisiunilor de obligațiuni verzi în vederea finanțării proiectelor viitoare.
• Reforma fiscală. O mai mare echitate, simplitate și predictibilitate a sistemului fiscal. Menținerea cotei unice de impozitare în următorii 4 ani, pentru încurajarea mediului de afaceri, menținerea ritmului de investiții, stabilitatea și predictibilitatea fiscală. O creștere a veniturilor publice cu 1,1% din PIB în anul 2025 (fără impactul majorării plafonului neimpozabil al pensiilor, pe baza studiului privind impozitarea, realizat de Banca Mondială). Actualizarea redevențelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licență de exploatare operatorilor Operaționalizarea proiectului Neptun Deep și asigurarea încasării de accize și redevențe aferente exploatării gazelor naturale, începând cu anul 2027. Operaționalizarea unui sistem informatic de evaluare a proprietăților supuse impozitului pe proprietate. Reducerea taxării activităților independente. Menținerea pragului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi. Creșterea contribuției la Pilonul 2 de pensii de la 4,75 la 6% în patru ani, cu precădere în a doua parte a perioadei. Reducerea la jumătate a contribuției CASS pentru un părinte cu 3 sau mai mulți copii în întreținere. Reformarea politicii fiscale în privința impozitului pe dividende, cu obiectivul de a permite angajatorilor să distribuie o parte din dividende sub formă de acțiuni către angajați, ceea ce va stimula în mod direct dezvoltarea companiilor prin motivarea angajaților.
• Reducerea etapizată a taxelor și impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii (cu menținerea sumei de 300 de lei scutită de taxe din salariul minim). Scutirea de la plata CASS pentru elevii și studenții care ocupă un loc de muncă/internship în timpul studiilor, cu vârsta mai mică de 26 de ani. Scutirea de CASS și opțiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv și se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
• Renașterea industrială prin Productivism – un model de creștere economică bazat pe investiții, scheme de ajutor de stat și garanții. România, hub tehnologic și industrial în Europa de Est. România va consolida modelul de creștere bazată pe investiții, inovație, incluziune, sustenabilitate și reziliență. Investiții masive în infrastructură – peste 155 miliarde de euro în următorii 5 ani pentru investiții publice, cu accent pe infrastructură de transport, mediu, educație, sănătate, tehnologie și industrii competitive. 10 miliarde de euro pentru scheme de ajutor de stat pentru investiții și garanții în industrii de înaltă tehnologie și ajutoare de stat ad-hoc, precum industria auto, industria chimică, industria farmaceutică, industria alimentară, metalurgie, materiale de construcții, apărare și energie. Programe de garanții pentru industria prelucrătoare și IMM-uri, cu accent pe investiții, pe exporturi și pe cele cu valoare adăugată ridicată. Mecanisme de finanțare de „private equity”, orientate spre performanța economică.
• Stabilitate și Predictibilitate, prin parteneriat real cu mediul de afaceri. Orice modificare de taxe și impozite va fi în prealabil discutată cu mediul de afaceri, după o evaluare a eficienței principalelor impozite și taxe avute în vedere la modificare. Predictibilitatea și stabilitatea legislației fiscale pe termen mediu. Conversia facilităților fiscale către prioritățile de dezvoltare economică sectorială și stabilirea perioadei determinate de acordare, dar și a indicatorilor pe baza cărora să se măsoare efectul acestora. Zero toleranță la evaziune și neplata impozitelor și taxelor la buget. Echilibru între stat și contribuabil: nu doar contribuabilii, dar și statul să plătească din oficiu dobânzi de întârziere, în cazul în care nu-și îndeplinește la timp obligațiile.
• Patriotism economic. Stimularea creării de companii campioni regionali. Schemă de ajutor de stat pentru investiții greenfield mai mari de 150 milioane de euro în industria prelucrătoare, creatoare de locuri de muncă stabile și bine plătite (grant 25% din valoarea investiției, subvenționarea parțială a dobânzii, procedură de avizare accelerată pentru toate documentele necesare). Reducerea cu minimum 20% a numărului de avize și documente necesare și digitalizarea completă a procedurilor de raportare. Transformarea companiilor mari producătoare de energie și gaz în campioni regionali. Extinderea IMM Invest pentru încurajarea creditării în sectoarele industriale strategice și pentru companiile cu o componentă puternică de export. Program de sprijinire a internaționalizării companiilor românești prin scheme de garanții pentru extinderea prezenței pe piața regională, inclusiv pentru construirea sau achiziția de capacități noi de producție.

Obiective din infrastructură

• Până la finalul anului 2028, în România va fi finalizată integral legătura rutieră rapidă dintre Marea Neagră și Europa Centrală. De asemenea, se va finaliza prima autostradă montană, care va traversa Munții Carpați și vor fi finalizate primele tuneluri montane la pofil de autostradă;
• Vor fi finalizate loturile lipsă de pe autostrăzile A0, A1, A3, A7 și A8, care asigură conexiunea continuă între marii poli de creștere economică;
• Finalizarea în următorii patru ani a autostrăzii A0 plus drumurile radiale;
• Vom rezolva cu prioritate cele 267 de puncte negre de pe rețeaua rutieră unde se întâmplă frecvent accidente mortale folosind inclusiv proiectele pe fonduri europene;
• Dezvoltarea, modernizarea și digitalizarea infrastructurii rutiere;
• Accelerarea implementării programului de construcție a variantelor de ocolire;
• Până în 2028, vom construi și finaliza minimum 70 de Variante Ocolitoare, care vor scoate traficul greu din localitățile supraaglomerate, în cea mai mare parte prin descentralizare și parteneriate cu autoritățile publice locale;
• Creșterea conectivității pe rețeaua de drumuri de mare viteză (în circulație sau în construcție) a României prin construirea a minimum 40 de noi noduri rutiere și noi drumuri de legătură, cu scopul creșterii conectivității și accesibilității între acestea și zonele economice dezvoltate până în 2028;
• Taxarea pe distanță;
• Reformă prevăzută în PNRR, care introduce un nou sistem de taxare bazat pe distanța parcursă de vehiculele de transport greu. Legislația necesară a fost deja adoptată, iar următorul pas este implementarea efectivă a sistemului software și hardware;
• Sistemele automate de măsurare a vitezei în trafic finanțate prin PNRR, bazate pe sute de camere automate și radare mobile, menite să descurajeze depășirea limitelor de viteză, un factor principal care contribuie la accidentele mortale din România. Termen implementare: 2025-2026;

Eliminarea plafonării prețurilor din energie

○     Elaborarea unui mecanism privind dereglementarea pe baza unui calendar etapizat, cu protejarea consumatorilor și asigurarea unui climat concurențial solid, previzibil, pentru prețuri accesibile la energie electrică și gaze naturale;

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

○     Introducerea unui sistem de compensare a costurilor energetice, pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile și a combate sărăcia energetică, astfel încât, după plata facturilor la utilități, nicio gospodărie să nu coboare sub pragul sărăciei relative;

○     Ajustarea venitului mediu net lunar pe membru de familie sau al persoanei singure, după caz, în funcție de care se acordă ajutorul, din Legea nr. 226/2021;

○     Mecanism flexibil, prin care gospodăriile pot intra sau ieși din schema de ajutor, în funcție de venit și de prețurile energiei;

○     Mecanism care elimină procesul de cerere din partea cetățeanului, reducând încărcătura aparatului de asistență socială din primării, și riscul de excludere a unor beneficiari care s-ar califica pentru ajutor dar care, din varii motive, nu depun cerere. Identificarea beneficiarilor se face de către stat.

○     Utilizarea mecanismelor deja testate și implementate de statul român – de exemplu carduri fizice (precum cardurile de vacanță, de alimente sau chiar de energie);

○     Propunerea cardurilor energetice înlocuiește plafonarea și compensarea prețurilor la energie;

○     Cardul este distribuit de stat fiecărei gospodării cu minimum un locatar, conform Recensământului 2021 și bazelor de date ale Evidenței Populației;

○     Cardul este alimentat o dată pe an pentru acele gospodării care, în anul anterior, au avut un venit al gospodăriei și cheltuieli estimate cu energia pentru acoperirea nevoilor energetice minimale care, scăzute din venit, rezultă într-un venit rezidual mai mic ca pragul de sărăcie;

○     Suma cu care cardul este alimentat acoperă diferența dintre venitul rezidual și pragul de sărăcie;

○     Identificarea gospodăriilor care se califică pentru primirea ajutorului financiar pe cardul de energie și calcularea sumelor aferente este realizată de către instituțiile publice, anual, până la 31 martie;

○     Sumele pot fi reportate pe card de la un an la altul pentru maximum 3 ani;

○     Cardul nu este transmisibil, este asociat unei gospodării cu adresă proprie și poate fi folosit doar pe baza unui act de identitate asociat cu adresa respectivă;

○     Suma de pe card poate fi folosită doar pentru scopuri definite de lege;

○     Mecanism care ține cont de structura gospodăriei, deoarece pragul de sărăcie este calculat per adult echivalent;

Ministerul Muncii, măsuri pentru familii și copii

• Majorarea indemnizației pentru mame. Pragurile minim și maxim al indemnizației pentru mame vor fi crescute;
• Susținere profesională pentru mamele de preșcolari;
• Pentru creșterea ratei de ocupare profesională a femeilor, angajatorii vor fi sprijiniți pentru amenajarea unor spații destinate supravegherii copiilor preșcolari sau pentru parteneriate cu entități specializate în aceste servicii;
• Programe decontate pentru pregătirea și recuperarea fizică a mamelor după naștere;
• Asistență pentru recuperare fizică și pentru a preveni sau trata o eventuală depresie postnatală;
• Sprijinirea angajării femeilor cu copii;
• Creșterea participării femeilor, condiția de bază fiind reconcilierea muncii și familiei (flexibilizarea programului de lucru, modificarea fișei postului etc.);
• Creșe cu program prelungit, până la ora 18:00;
• Spații destinate copiilor în companiile în care lucrează părinții. Sprijin acordat angajatorilor sau consorțiilor de angajatori pentru amenajarea unor spații destinate supravegherii și îngrijirii copiilor cu vârstă preșcolară, în vederea asigurării echilibrului dintre viața profesională și cea de familie;
• Anul 2025, anul copilului! Accesul copiilor la servicii de calitate în sănătate și educație; prioritizarea investițiilor pentru creșterea accesului la servicii și educație, respectiv includerea temei privind drepturile copiilor în cadrul concursurilor de proiecte finanțate în baza Legii nr.350/2005 la nivelul autorităților locale;
• Toţi copiii la şcoală! Generalizarea programului afterschool în şcoli şi introducerea treptată într-un program prestabilit a mesei calde/masă sănătoasă;
• Acordarea celei de-a 13-a alocaţii la începutul anului şcolar;

Programul de guvernare poate fi citit integral în linkul de mai jos.

PG 23.12 final