România vrea să amâne închiderea centralelor pe cărbune și să prelungească exploatarea grupurilor pe lignit de Complexul Energetic Oltenia cu cel puțin trei ani, a anunțat joi ministrul Energiei Sebastian Burduja, care a precizat că, din cauza întârzierilor la lansarea altor proiecte, România nu are cu ce să înlocuiască aceste grupuri pe cărbune. Drept urmare, țara noastră va trebui să renegocieze PNRR, deoarece renunțarea la cărbune era un jalon, care a fost marcat deja drept îndeplinit.
În baza angajamentelor în vigoare în prezent, România ar trebui să închidă, până în 2026, capacităţi de producţie de energie pe lignit cu putere instalată cumulată de 2.085 MW.
„Ne-am propus prelungirea termenelor de exploatare a centralelor pe cărbune. Nu avem altă variantă, în contextul în care energia României trebuie să fie o energie sigură și nu avem cu ce să înlocuim grupurile pe cărbune, în acest moment cel puțin”, a spus Sebastian Burduja, joi, într-o conferință de presă.
Burduja a spus că România vrea o amânare de 3 ani. „Noi ne propunem 3 ani de zile. N-aș spune mai puțin de 3 ani. Asta va fi poziția în fața Comisiei Europene”, a spus el.
El a precizat că au existat întârzieri la anumite licitații, iar altele trebuie reluate. „Grupurile pe gaz din planul de restructurare de la Complexul Energetic Oltenia au întârzieri, trebuie să o spunem deschis. Au fost licitații, cum este cea de la Ișalnița, unde nu a fost niciun ofertant. La fel s-a întâmplat și la Electrocentrale Craiova, cu banii din PNRR. Acum urmează să vedem dacă facem studii de piață noi. Cu siguranță va fi nevoie de noi licitații. Toate aceste lucruri generează întârzieri”, a precizat el.
Sebastian Burduja a precizat că există trei lucruri pe care trebuie să le facă România, în acest context. Unul dintre ele este negocierea cu Comisia Europeană pentru o ajustare a PNRR. „Jalonul acesta a fost considerat închis, îndeplinit de România. Este adevărat că regulamentul european permite discuții – vă dau articolul 21, alineatul 1: în cazul în care planul de redresare și reziliență, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi îndeplinit în totalitate sau parțial, ca urmare a unor circumstanțe obiective, statul poate înainta Comisiei o cerere motivată”.
Al doilea lucru este renegocierea planului de restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia, iar al treilea este modificarea legea decarbonizării.
„Având în vedere termenele actuale, nu putem să ne permitem, din punctul meu de vedere, ca din 2026 să nu mai putem conta pe Complexul Energetic Oltenia. Pur și simplu nu avem cu ce să înlocuim aceste grupuri pe cărbune”, a conchis ministrul.
Complexul Energetic Oltenia trebuia să investească în unităţi de producţie noi, reprezentând 2 centrale pe gaze naturale de 1.325 MW în total şi 8 parcuri fotovoltaice ce însumează 690 MW, la care se adaugă retehnologizarea unei hidrocentrale de 10 MW. Totuși, acestea sunt extrem de întârziate faţă de program. Centralele solare ar fi trebuit puse în funcţiune în iunie 2024, iar grupurile pe gaze au ca termen de finalizare iunie 2026. Cu totul, planul de restructurare are ca termen limită de implementare sfârşitul lui 2026. Însă cele mai recente estimări ale CEO arată că centralele pe gaze ar putea fi puse în funcţiune abia în martie şi iulie 2028, iar parcurile fotovoltaice – în iunie şi noiembrie 2026.
