Mituri în energie. Cum afectează electrificarea amprenta de carbon a unei clădiri sau a unei mașini?

Este adevărat că electrificarea nu reduce amprenta de carbon a unei clădiri sau a unui autovehicul? Dimpotrivă, specialiștii și datele arată că electrificarea clădirilor și a autovehiculelor reduce semnificativ amprenta de carbon, mai ales atunci când este implementată în contextul unei tranziții mai largi către surse regenerabile de energie.

• Specialiști în domeniul energiei și schimbărilor climatice și date oficiale explică și
  demontează câteva mituri legate de tranziția energetică, într-o serie de articole publicate
  de Economedia. Secțiunea „Tranziția energetică și miturile sale” este susținută de PPC România.

Electrificarea înseamnă înlocuirea tehnologiilor sau proceselor care utilizează combustibili fosili,
cum ar fi motoarele cu ardere internă și centralele pe gaz, cu produse echivalente alimentate
electric, cum ar fi vehiculele electrice sau pompele de căldură. Aceste înlocuiri sunt de obicei
mai eficiente, reducând cererea de energie, și au un impact din ce în ce mai mare asupra emisiilor
pe măsură ce generarea de energie electrică este decarbonizată, potrivit Agenției Internaționale a
Energiei (AIE). Așadar, această direcție devine și mai eficientă în contextul unei tranziții mai
largi către surse regenerabile de energie.

Electrificarea clădirilor se referă la trecerea către utilizarea energiei electrice în locul arderii
combustibililor fosili precum petrolul, gazul și cărbunele pentru încălzire și gătit. Obiectivul este construirea de clădiri complet electrice, alimentate cu energie solară, eoliană și alte surse de electricitate cu impact redus asupra mediului. Aceste metode de electrificare funcționează ca o strategie de decarbonizare, deoarece electricitatea utilizată este sau este pe cale de a fi generată din resurse curate, susține și US Green Building Council.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

În ceea ce privește vehiculele, chiar dacă mașinile electrice cu baterii nu emit gaze cu efect de seră prin țevile de eșapament, trebuie spus că unele emisii sunt generate în procesul de construcție și încărcare a vehiculelor. Cu toate acestea, vehiculele electrice sunt în mod clar o opțiune cu emisii mai reduse decât mașinile cu motoare cu combustie internă., conform unei analize publicate de platforma Climate Portal, dezvoltată de MIT. Pe parcursul duratei lor de viață, vehiculele electrice vor crea mai puține emisii de dioxid de carbon decât mașinile pe benzină în aproape orice condiții.

AIE prezintă câteva calcule: o mașină medie tipică cu un motor pe benzină și condusă 42 km pe zi va fi responsabilă pentru emisii pe durata ciclului de viață de 54,1 t de CO2-eq pe o durată de viață de 15 ani în scenariul politicilor actuale. Un vehicul hibrid plug-in echivalent ar produce 36,9 t, sau cu 32% mai puțin pe durata sa de viață. Un vehicul electric cu baterie echivalent cu o autonomie de 300 km ar produce 25 t, cu 54% mai puțin pe durata de viață decât un vehicul convențional cu combustie internă și cu 32% mai puțin decât un EV hibrid plug-in echivalent. În ciuda emisiilor de fabricație mai mari asociate cu producerea bateriei, emisiile cumulate ale mașinilor electrice cu baterie sunt mai mici decât cele ale echivalentului său cu combustie internă după 2 ani.

Această secțiune este susținută de PPC România.