Sondaj Inscop: Naționalismul economic, dominant în societate. Majoritatea respondenților cred că firmele străine trebuie supra-impozitate și că țările mai bogate au o înțelegere ca să țină România în sărăcie

Circa 57% dintre români sunt de părere că firmele străine care activează în România oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari, însă 55,8% sunt de părere că „Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, arată un sondaj realizat de Inscop la solicitarea Funky Citizens.

63,8% dintre români consideră statul ajută mai mult firmele străine și companiile multinaționale decât pe cele românești (față de 68,1% în ianuarie 2022). 20,6% sunt de părerea contrarie, respectiv că statul ajută mai mult firmele românești decât pe cele străine și companiile multinaționale (față de 15,4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 15,7%.

Afirmația „România are o economie care este controlată de străini în funcție de interesele altor țări” întrunește acordul a 61,8% dintre cei intervievați (față de 77,5% în ianuarie 2022). 31,7% consideră că „România are o economie care funcționează liber, după regulile pieței” (față de 17,2% în ianuarie 2022), iar 6,5% nu știu sau nu răspund.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

54,3% dintre români sunt de părere că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că acestea preferă produsele din străinătate (față de 63,9% în ianuarie 2022). De cealaltă parte, 39,7% cred că produsele agricole românești sunt mai rare în marile rețele comerciale din cauză că producția locală este mică (față de 29,7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este 6% din total eșantion.

62,4% dintre respondenți sunt de părere că resursele naturale ale României ar trebui exploatate doar de companii românești (față de 69,7% în ianuarie 2022), în timp ce 34,9% consideră că resursele naturale ale României ar trebui exploatate de orice companie românească sau străină care lucrează eficient (față de 28,5% în ianuarie 2022). 2,7% nu știu sau nu răspund.

66,5% cred că firmele străine vând pe piața românească produse calitativ inferioare față de cele pe care le vând în alte țări (față de 71,8% în ianuarie 2022), în timp ce 29,5% sunt de părerea contrarie (față de 24,2% în ianuarie 2022). Procentul non-răspunsurilor este de 3,9%.

57% dintre români sunt de părere că firmele străine care activează în România oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 62,4% în ianuarie 2022). La popul opus, 23% consideră că firmele românești oferă condiții mai bune de muncă și plătesc salarii ceva mai mari (față de 20,4% în ianuarie 2022). 20% nu știu sau nu răspund.

În opinia a 45,8% dintre români, companiile străine care au investit în România în ultimii 30 de ani au făcut mai mult bine decât rău României (față de 39,5% în ianuarie 2022). 43,4% sunt de părerea contrarie (față de 51,3% în ianuarie 2022), iar 10,8% nu știu sau nu răspund.

55,8% dintre cei chestionați sunt de părere că „Statul român ar trebui să introducă taxe mai mari pentru firmele străine care activează în România, chiar și cu riscul ca unele dintre acestea să-și mute afacerile în alte țări” (față de 66,5% în septembrie 2021). 40,2% sunt de părere contrarie (față de 28% în septembrie 2021), iar 4% nu știu sau nu răspund.

49,5% dintre români sunt de acord cu afirmația: „Există o înțelegere a statelor mai bogate pentru a ține România în sărăcie și subdezvoltare” (față de 60,2% în ianuarie 2022). 42,8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 33,7% în ianuarie 2022). 7,7% este procentul non-răspunsurilor.

Sunt de acord cu afirmația „România este o colonie a Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii” 48,5% dintre respondenți (față de 52,5% în septembrie 2021), în timp ce 42,7% își exprimă dezacordul (față de 39,5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,8%.

Afirmația „Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 66,6% dintre respondenți (față de 76,3% în septembrie 2021). 29,1% sunt în dezacord cu afirmația (față de 19,8% în septembrie 2021), iar 4,3% nu știu sau nu răspund.

54% dintre cei intervievați cred că guvernanții acționează în interesul altor țări (față de 63,9% în ianuarie 2022), în timp ce 33,1% sunt de părere că „guvernanții acționează mai degrabă în interesul național al României” (față de 28,8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund 12,9%.

60,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 74,5% în ianuarie 2022), în timp ce 28% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20.8% în ianuarie 2022), iar 11.1% nu știu sau nu răspund.

În opinia a 87,5% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO) este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare (față de 77% în ianuarie 2022). 4,1% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China) (față de 10,4% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 8,4%.

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 72,5% dintre cei chestionați (față de 54,9% în ianuarie 2022) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 21,6% sunt de părerea contrarie (față de 40,8% în ianuarie 2022). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5,9%.

Afirmația „În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 77,3% dintre cei intervievați (față de 63,2% în ianuarie 2022). 15,8% consideră că „în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 29,4% în ianuarie 2022), iar 6,9% nu știu sau nu răspund.

80,4% dintre participanții la sondaj consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 61,8% în septembrie 2021). 9% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României (față de 16.5% în septembrie 2021). Ponderea non-răspunsurilor este de 10,6%.

57,1% dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 68,4% în ianuarie 2022). 36,3% sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 29,4% în ianuarie 2022). 6,6% nu știu sau nu răspund.

Dintre cei care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (ceea ce reprezintă 57.1% din total eșantion în decembrie 2024), 88.4% sunt de părere că este în interesul național al României ca țara să rămână în Uniunea Europeană (față de 72,9% în ianuarie 2022). 8,5% sunt de părerea contrarie (față de 24,7% în ianuarie 2022). 3,1% nu știu sau nu răspund.

88,1% dintre români se opun ideii ca România să iasă din Uniunea Europeană (față de 71,7% în ianuarie 2022), în timp ce 9,4% ar fi de acord cu o asemenea perspectivă (față de 25,2% în ianuarie 2022). 2,5% nu știu sau nu răspund.

88,1% dintre respondenți consideră că România nu trebuie să iasă din NATO (față de 76,2% în ianuarie 2022), în timp ce 8,1% răspund afirmativ la această întrebare (față de 18,7% în ianuarie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 3,8%.

69,7% dintre români au încredere multă și foarte multă în NATO (față de 60,6% în ianuarie 2022), iar 66,8% în Uniunea Europeană (față de 55,9% în ianuarie 2022). Declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii 59,1% dintre cei intervievați (față de 50% în ianuarie 2022). Încrederea în Rusia se situează sub 10 de procente. 5,9% dintre cei chestionați declară că au încredere în Rusia (față de 18% în ianuarie 2022).

Sondajul a fost realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens. Datele au fost culese în perioada 16 -23 decembrie 2024. Metoda de cercetare: anchetă sociologică prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respective ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.