Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Pensiile din UE reprezintă aproximativ trei cincimi din veniturile obținute la sfârșitul carierei profesionale. În multe țări europene, această rată scade sub 50%, ceea ce face din ce în ce mai dificil pentru pensionari să își mențină un nivel de trai decent, scrie Euronews.
În multe țări europene, veniturile din pensii sunt semnificativ mai mici decât veniturile din muncă obținute înainte de pensionare. Acest lucru face dificil pentru multe persoane în vârstă să-și mențină nivelul de trai după pensionare. Aproape unul din șase pensionari din UE este expus riscului de sărăcie, rata crescând de la 12% în 2013 la 15,5% în 2023.
Așadar, cum se compară pensiile cu veniturile obținute din muncă înainte de pensionare în Europa? În ce țări pensionarii primesc cea mai mare și cea mai mică parte din veniturile obținute la sfârșitul carierei lor profesionale?
Rata agregată de înlocuire a Eurostat evaluează eficiența sistemelor de pensii pentru a permite persoanelor în vârstă să își mențină nivelul de trai după pensionare.
Acesta compară venitul median din pensii al persoanelor cu vârste cuprinse între 65 și 74 de ani cu venitul median din muncă al celor cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani, excluzând alte prestații sociale. Acest lucru ajută la înțelegerea caracterului adecvat al pensiilor.
În 2023, rata de înlocuire agregată în UE a fost de 58%. Aceasta înseamnă că o persoană care a câștigat 100 de euro între vârstele de 50-59 de ani ar primi 58 de euro ca venit din pensie între vârstele de 65-74 de ani.
În UE, acest raport a variat de la 35% în Croația la 78% în Grecia.
Spania (77%) și Italia (75%) au urmat Grecia în top, în timp ce Portugalia a depășit, de asemenea, media UE cu un raport de 61%.
La coada clasamentului, Lituania (36%) și Irlanda (39%) au urmat Croația, constituind cele trei țări din UE cu rate sub 40%.
România se află în partea de jos a clasamentului și oferă o pensie de circa 48% din salariul de la finalul carierei.
Dintre cele „patru mari” economii ale UE, Germania a avut cel mai mic venit din pensii raportat la veniturile din muncă la sfârșitul carierei, cu 49%, în timp ce Franța (59%) s-a situat puțin peste media UE.
Între timp, Spania și Italia s-au clasat printre primele trei țări, cu peste 75%.
Țările din sudul Europei au cele mai mari venituri din pensii în raport cu veniturile din muncă la sfârșitul carierei, în timp ce țările din est și țările baltice tind să aibă cele mai mici rate.
În 11 state membre ale UE, pensiile reprezentau mai puțin de jumătate din veniturile medii ale persoanelor aflate spre sfârșitul vieții active. Printre acestea se numără Germania (49%), Belgia (48%) și Danemarca (47%).
Țările candidate la UE – Serbia (46%), Muntenegru (38%) și Albania (37%) – au avut, de asemenea, rate de înlocuire agregate mai scăzute, aliniindu-se mai mult cu țările din Europa de Est.
Decalajul de gen în ceea ce privește pensiile: Inegalități persistente
Rata agregată de înlocuire variază, de asemenea, în funcție de sex. În UE, bărbații (60%) au primit cu trei puncte procentuale (pp) mai mult decât femeile (57%).
„Deși diferența dintre pensiile medii ale bărbaților și femeilor continuă să se reducă, diferențele de gen rămase în ceea ce privește sărăcia la bătrânețe, cuantumul pensiei și acoperirea pensiei atestă inegalități persistente”, se arată în Raportul privind adecvarea pensiilor elaborat de Comisia Europeană și Comitetul pentru protecție socială.
Bărbații din România câștigă o pensie mai mare ca raport din salariu (52%) decât femeile (51%).
În o treime din statele membre ale UE, acest raport a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbați. De exemplu, în Germania, pensiile reprezentau 54% din veniturile femeilor la sfârșitul carierei, față de 46% pentru bărbați.
Această tendință a putut fi observată și în Danemarca și Irlanda, unde raportul a favorizat femeile cu 6 pp.
Spania și Portugalia sunt cele mai dezavantajoase țări pentru femeile pensionare. În Spania, rata agregată de înlocuire a fost de 63% pentru femei, semnificativ mai mică decât 83% pentru bărbați.
În mod similar, în Portugalia, femeile au avut un raport de 50% față de 71% pentru bărbați, ceea ce înseamnă că femeile pensionare au primit cu 30% mai puțin decât bărbații.
Furnizarea cifrelor privind veniturile reale, atât în EUR, cât și în SPP, pentru aceste două grupe de vârstă ar fi oferit o perspectivă mai clară. Cu toate acestea, Eurostat nu a fost în măsură să le furnizeze atunci când Euronews Business a întrebat, deoarece acestea nu sunt disponibile public.
Cu toate acestea, pensiile pentru limită de vârstă pe persoană pot oferi o perspectivă asupra situației financiare a pensionarilor din întreaga Europă.
Care țări oferă cele mai mari pensii?
În Europa există disparități semnificative în ceea ce privește pensiile. În 2021, media cheltuielilor lunare brute cu pensiile pentru limită de vârstă pe beneficiar a variat de la 226 euro în Bulgaria la 2.575 euro în Luxemburg. Media UE a fost de 1.294 euro.
România oferă una dintre cele mai mici pensii lunare medii din UE, de 382 euro pe beneficiar (anul 2021).
În termeni nominali, țările din vestul și nordul Europei au cele mai mari pensii, conducând clasamentul, în timp ce țările din estul și sud-estul Europei tind să aibă cheltuieli cu pensiile pe persoană mult mai mici.
Diferența se reduce atunci când este ajustată în funcție de standardele puterii de cumpărare (SPC), variind de la 437 euro în Bulgaria la 1.681 euro în Luxemburg în cadrul UE.
Cu toate acestea, tendința generală rămâne neschimbată. Țările din Europa de Vest și de Nord continuă să aibă cele mai mari pensii, în timp ce țările din est și din Balcani raportează cifre mai mici.
În special, clasamentul Elveției scade semnificativ în termeni de SPP, în timp ce România și Turcia înregistrează îmbunătățiri notabile în comparație cu clasamentul pensiilor lor nominale.
