ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

În contextul actual al incertitudinilor geopolitice și al schimbărilor în mediul de securitate european, cheltuielile pentru apărare în UE și NATO devin esențiale, odată cu discuțiile despre retragerea parțială a trupelor americane din Europa. România a amânat unele schimbări necesare în Armată, ajungând să legifereze abia în 2025 doborârea dronelor rusești care au trecut prin spațiul aerian național sau care chiar s-au prăbușit pe teritoriul țării. O abordare geopolitică diferită a administrației Trump 2.0 față ce cea precedentă a lui Joe Biden pare că va lăsa Ucraina fără susținerea de care s-a bucurat înainte. Europenii, inclusiv România, sunt puși în situația de a crește cheltuielile militare pentru a compensa o eventuală slăbire a forțelor NATO de pe continentul european.

În ultimii ani, cheltuielile militare ale României au înregistrat fluctuații semnificative, trecând în cele din urmă abia în 2023 de pragul de 2% cerut de NATO.

Cheltuielile militare anuale ale României 1989-2023 în LEI (Banca Mondială):

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Procentul cheltuielilor militare din totalul bugetului de stat, comparativ cu media din UE (1989-2023, Banca Mondială):

Cheltuielile din apărare în procente din PIB (perioada 1989-2023), potrivit datelor de la Banca Mondială:

Evoluția cheltuielilor militare ale României:

– 2020: România a alocat 2,01% din PIB pentru apărare, atingând astfel ținta stabilită de NATO de 2%.

– 2021: Cheltuielile au scăzut la 1,85% din PIB.

– 2022: S-a înregistrat o nouă scădere, ajungând la 1,72% din PIB.

– 2023: România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare, dar a cheltuit efectiv doar 1,6% din PIB (5,6 miliarde de dolari), cel mai scăzut procent din 2017 până în prezent.

– 2024: alocarea pentru MApN a fost de 2,28% din PIB, iar România a cheltuit efectiv 2,26% din PIB.

Această tendință descendentă a cheltuielilor pentru apărare a fost notabilă până în anul 2023, mai ales în contextul în care, în 2022, fostul președinte Klaus Iohannis a anunțat intenția de a crește bugetul apărării la 2,5% din PIB începând cu 2023.

Pentru anul 2024, bugetul Ministerului Apărării Naționale a fost de 8 miliarde de euro, reprezentând 2,3% dintr-un PIB estimat la 350 de miliarde de euro. Din această sumă, 3 miliarde de euro au fost destinate investițiilor, iar 5 miliarde de euro au acoperit cheltuielile de funcționare, inclusiv salarii și pensii.

În 2025, România a planificat alocarea a 2,24% din PIB pentru apărare (42 de miliarde de lei, echivalentul a peste 8,4 miliarde de euro), cu posibilitatea extinderii până la 2,5% în funcție de derularea programelor de înzestrare militară.

Comparație cu vecinii din UE și NATO

În context regional, cheltuielile de apărare ale României sunt comparate de obicei cu cele ale altor state membre NATO și UE din Europa de Est. Dar Polonia a alocat 3,83% din PIB pentru apărare (cu cheltuieli estimate la 31,6 miliarde de dolari), cel mai ridicat procent din Alianță în 2023, în timp ce Estonia și Letonia au cheltuit 2,87% și, respectiv, 2,27% din PIB în același an.

Comparație cu alte state membre NATO și UE din regiune:

– Ungaria: A cheltuit 2,07% din PIB pentru apărare în 2023

– Bulgaria: A alocat 1,87% din PIB în 2023, situându-se peste nivelul României.

– Germania: A atins pentru prima dată obiectivul de 2%, alocând 2,12% din PIB în 2024.

În ansamblu, în 2024, un număr record de 23 de țări NATO, inclusiv România, au atins sau au depășit ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare.

Înzestrarea Armatei române

În 2023, România a alocat 21,9% din bugetul apărării pentru înzestrare și echipamente, depășind pragul de 20% recomandat de NATO. Cu toate acestea, acest procent este modest în comparație cu alte state din regiune:

– Polonia: A investit 53,6% din bugetul apărării în echipamente și înzestrare.

– Ungaria: A alocat 39,2% din buget pentru înzestrare.

La nivelul întregii Alianțe Nord-Atlantice, media cheltuielilor de apărare a fost de 1,73% din PIB în 2023. În același an, 11 dintre cele 31 de state membre NATO, inclusiv România, au atins sau depășit pragul de 2% din PIB alocat apărării.

În 2024, Armata României număra 66.618 militari activi, o creștere slabă față de 2020, când efectivele erau de aproximativ 66.400 de militari. În contrast, Polonia și-a mărit efectivele militare cu 100.000 de persoane în aceeași perioadă, ajungând la 216.081 de militari în 2024.

Dotări și achiziții recente

România a inițiat mai multe programe de înzestrare pentru modernizarea forțelor armate:

• Tancuri Abrams M1A2: În mai 2023, România a anunțat achiziția a 54 de tancuri Abrams M1A2 și 12 vehicule derivate, în valoare de 1 miliard de euro. Livrările ar trebui finalizate până în 2026.
• Sisteme de rachete Patriot: România a semnat un acord de peste 3,9 miliarde de dolari pentru șapte sisteme antiaeriene Patriot noi. Până acum, au fost livrate patru sisteme Patriot, iar unul dintre acestea a fost donat Ucrainei în septembrie anul trecut.
• Sisteme HIMARS: Au fost achiziționate trei sisteme de lansatoare multiple de rachete HIMARS, primul fiind livrat în februarie 2021, iar al doilea în 2023.
• Drone Bayraktar TB2: În aprilie 2023, România a anunțat achiziția a 18 drone Bayraktar TB2, în valoare de 290 de milioane de euro.
• Drone Watchkeeper X: În decembrie 2022, a fost semnat un contract pentru 21 de drone Watchkeeper X, în valoare de 380 de milioane de euro, care urmau să fie livrate în România de compania israeliană Elbit Systems Ltd până la mijlocul acestui an, dar a fost amânată înțelegerea din cauza războiului din Fâșia Gaza.

Cheltuieli apărare în UE

În Uniunea Europeană, cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre au crescut cu peste 30% între 2021 și 2024. Potrivit estimărilor, cheltuielile vor crește cu peste 100 de miliarde de euro în termeni reali până în 2027, arată datele Agenției Europene pentru Apărare.

La nivelul Uniunii Europene, media cheltuielilor de apărare a fost de 1,6% din PIB în 2023, similară cu procentul alocat de România în același an. În cadrul NATO, opt state membre au depășit pragul de 2% din PIB, conform cerințelor alianței.

În 2023, peste 80% din investițiile pentru apărare ale UE, aproximativ 61 de miliarde de euro, au fost alocate pentru achiziționarea de noi produse din domeniul apărării. În raport cu 2022, cheltuielile pentru achiziționarea de noi produse din domeniul apărării au crescut cu 19%. 88,2% din investițiile pentru apărare au fost alocate achiziționării de noi produse din domeniul apărării în 2024. Anul trecut, cheltuielile cu achizițiile de echipamente de apărare au depășit 90 de miliarde euro.

Cheltuielile totale pentru cercetare și dezvoltare în domeniul apărării, care includ toate plățile efectuate până la momentul primelor cheltuieli pentru producția de bunuri, s-au ridicat la 11 miliarde euro în 2023 (cu 6% mai mult decât în 2022) și la 13 miliarde de euro în 2024.

Cheltuielile statelor UE în procente din PIB, anii 2022-2023:

Locuri de muncă în domeniul apărării din UE

Industria europeană de apărare a înregistrat o creștere pronunțată a numărului de locuri de muncă în 2023, numărul total al acestora ridicându-se la 581.000. Este vorba de o creștere cu 8,9% în raport cu anul precedent. Sectorul aeronauticii militare a reprezentat aproximativ 217 000 de locuri de muncă, iar sectoarele terestru și naval au reprezentat 364.000 de locuri de muncă.

În 2023, industria europeană de apărare a generat o cifră de afaceri de 158,8 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de 16,9% față de anul precedent. Această creștere a fost evidentă în toate cele trei sectoare-cheie – sectorul aeronauticii militare, sectorul naval și sectorul terestru – cu rate de creștere de 15,8%, 17,7% și, respectiv, 17,7%, arată datele Comisie Europene.

Perspective și provocări

În 2025, discuțiile la nivel NATO au inclus propuneri de creștere a țintei de cheltuieli pentru apărare la peste 3% din PIB pentru statele membre europene. Șeful NATO, Mark Rutte a vorbit de alocări de până la 3,7% din PIB.

„Ca să fiu sincer, 2% nu este nici pe departe suficient pentru a fi în siguranță în anii următori. În calitate de parlamentari, știți bine că securitatea nu este gratuită”, le-a spus Rutte deputaților europeni la Bruxelles.

Această inițiativă vine în contextul unor presiuni tot mai mari pentru sporirea investițiilor militare, în special din partea Statelor Unite. Donald Trump vrea ca membrii alianței militare să cheltuiască 5% din Produsul Intern Brut pentru apărare, iar unele țări din UE, cum ar fi Germania, au respins deja solicitarea ca fiind prea costisitoare.

Cu toate acestea, implementarea unor astfel de măsuri necesită o analiză atentă a impactului asupra bugetelor naționale și a priorităților economice ale fiecărui stat membru.

În decembrie anul trecut, Rutte a făcut apel la cetățenii UE și canadieni să facă sacrificii, cum ar fi reduceri în sistemele de pensii, sănătate și asigurare socială, pentru a crește cheltuielile pentru apărare și a asigura securitatea pe termen lung în Europa. Cu toate acestea, obiectivul de 5% ar necesita sute de miliarde de dolari în plus, iar unele dintre cele mai mari economii ale blocului, precum Spania, Belgia și Italia, nu îndeplinesc nici măcar obiectivul de 2%.