Activele rusești: arma secretă a Europei în negocierile pentru pace. Dar va risca?

În timp ce președintele american Donald Trump pare să domine negocierile de pace din Ucraina, Bruxelles-ul deține o pârghie economică majoră: activele rusești înghețate în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro. Deși Europa a fost exclusă de la discuțiile directe dintre SUA și Rusia, confiscarea acestor fonduri ar putea forța UE să își recâștige influența. Totuși, această mișcare drastică divizează statele europene, unele susținând eliberarea banilor către Ucraina, în timp ce altele consideră că păstrarea lor reprezintă un atu în negocierile viitoare, potrivit Politico.

Tabăra „Da” deblocării activelor rusești: un ajutor vital pentru Kiev

Susținătorii eliberării activelor rusești susțin că fondurile trebuie folosite imediat pentru sprijinirea Ucrainei.

„[Cu activele rusești înghețate] putem înlocui sprijinul SUA dacă SUA vor decide în continuare să nu mai sprijine Ucraina”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, care susține că, de fapt, suma exacte a activelor rusești înghețate ar fi în valoare de 300 de miliarde de euro.

Analize Economedia

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Totuși, estimările reale indică o valoare mai apropiată de 200 de miliarde de euro.

Țările baltice, Polonia și Cehia îl aprobă pe ministrul estonian și consideră că întârzierea utilizării fondurilor pune în pericol șansele Ucrainei pe câmpul de luptă.

Kęstutis Budrys, ministrul lituanian de externe, consideră că argumentele legale împotriva deblocării sunt slabe și că este nevoie de „voința politică de a o face”.

Cu toate acestea, chiar și cei care susțin această măsură recunosc că fără sprijin unanim în UE, confiscarea fondurilor rămâne incertă.

„Trebuie să avem sprijinul tuturor pentru acest lucru. Până în prezent, nu avem”, a admis fostul premier estonian, Kaja Kallas.

Tabăra „Nu”: păstrarea activelor ca pârghie diplomatică

De cealaltă parte, puterile economice ale UE, precum Franța, Germania și Italia, susțin că eliberarea activelor ar submina poziția de negociere a Europei.

„Dacă ar fi să deblochezi [activele] și să le dai [Ucrainei], nu le mai ai și nu le mai poți folosi ca monedă de schimb”, a explicat un diplomat european anonim.

Și președintele francez Emmanuel Macron a insistat că „înghețarea acestora oferă o pârghie importantă” și că veniturile generate de active pot fi folosite legal pentru sprijinirea Ucrainei, dar confiscarea lor ar fi ilegală. Această strategie este susținută și de Comisia Europeană, care vede în reținerea activelor o modalitate de a forța Rusia să plătească despăgubiri postbelice Ucrainei.

Mai mult, UE trebuie să cântărească impactul unei astfel de decizii asupra piețelor internaționale.

Oficialii avertizează că confiscarea fondurilor ar putea descuraja investitorii globali să își plaseze capitalul în Europa de teama unor măsuri similare viitoare.

Un joc diplomatic cu mize uriașe

În acest context, liderii UE încearcă să găsească o soluție de compromis. Grupul G7 a convenit deja să utilizeze profiturile generate de active pentru a garanta un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Totodată, miniștrii de finanțe din G7 urmează să se reunească pentru a discuta despre viitorul sprijin pentru Kiev.

Rusia, conștientă de această realitate, pare să își ajusteze poziția.

Potrivit Reuters, Moscova ar accepta utilizarea activelor pentru reconstrucția regiunilor ucrainene aflate sub controlul său.

UE trebuie să decidă rapid dacă va folosi această pârghie strategică pentru a forța Kremlinul la concesii sau dacă va risca pierderea unei ocazii unice de a influența negocierile de pace.