Activele rusești: arma secretă a Europei în negocierile pentru pace. Dar va risca?

În timp ce președintele american Donald Trump pare să domine negocierile de pace din Ucraina, Bruxelles-ul deține o pârghie economică majoră: activele rusești înghețate în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro. Deși Europa a fost exclusă de la discuțiile directe dintre SUA și Rusia, confiscarea acestor fonduri ar putea forța UE să își recâștige influența. Totuși, această mișcare drastică divizează statele europene, unele susținând eliberarea banilor către Ucraina, în timp ce altele consideră că păstrarea lor reprezintă un atu în negocierile viitoare, potrivit Politico.

Tabăra „Da” deblocării activelor rusești: un ajutor vital pentru Kiev

Susținătorii eliberării activelor rusești susțin că fondurile trebuie folosite imediat pentru sprijinirea Ucrainei.

„[Cu activele rusești înghețate] putem înlocui sprijinul SUA dacă SUA vor decide în continuare să nu mai sprijine Ucraina”, a declarat ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, care susține că, de fapt, suma exacte a activelor rusești înghețate ar fi în valoare de 300 de miliarde de euro.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Totuși, estimările reale indică o valoare mai apropiată de 200 de miliarde de euro.

Țările baltice, Polonia și Cehia îl aprobă pe ministrul estonian și consideră că întârzierea utilizării fondurilor pune în pericol șansele Ucrainei pe câmpul de luptă.

Kęstutis Budrys, ministrul lituanian de externe, consideră că argumentele legale împotriva deblocării sunt slabe și că este nevoie de „voința politică de a o face”.

Cu toate acestea, chiar și cei care susțin această măsură recunosc că fără sprijin unanim în UE, confiscarea fondurilor rămâne incertă.

„Trebuie să avem sprijinul tuturor pentru acest lucru. Până în prezent, nu avem”, a admis fostul premier estonian, Kaja Kallas.

Tabăra „Nu”: păstrarea activelor ca pârghie diplomatică

De cealaltă parte, puterile economice ale UE, precum Franța, Germania și Italia, susțin că eliberarea activelor ar submina poziția de negociere a Europei.

„Dacă ar fi să deblochezi [activele] și să le dai [Ucrainei], nu le mai ai și nu le mai poți folosi ca monedă de schimb”, a explicat un diplomat european anonim.

Și președintele francez Emmanuel Macron a insistat că „înghețarea acestora oferă o pârghie importantă” și că veniturile generate de active pot fi folosite legal pentru sprijinirea Ucrainei, dar confiscarea lor ar fi ilegală. Această strategie este susținută și de Comisia Europeană, care vede în reținerea activelor o modalitate de a forța Rusia să plătească despăgubiri postbelice Ucrainei.

Mai mult, UE trebuie să cântărească impactul unei astfel de decizii asupra piețelor internaționale.

Oficialii avertizează că confiscarea fondurilor ar putea descuraja investitorii globali să își plaseze capitalul în Europa de teama unor măsuri similare viitoare.

Un joc diplomatic cu mize uriașe

În acest context, liderii UE încearcă să găsească o soluție de compromis. Grupul G7 a convenit deja să utilizeze profiturile generate de active pentru a garanta un împrumut de 50 de miliarde de dolari pentru Ucraina.

Totodată, miniștrii de finanțe din G7 urmează să se reunească pentru a discuta despre viitorul sprijin pentru Kiev.

Rusia, conștientă de această realitate, pare să își ajusteze poziția.

Potrivit Reuters, Moscova ar accepta utilizarea activelor pentru reconstrucția regiunilor ucrainene aflate sub controlul său.

UE trebuie să decidă rapid dacă va folosi această pârghie strategică pentru a forța Kremlinul la concesii sau dacă va risca pierderea unei ocazii unice de a influența negocierile de pace.