Produsul Intern Brut al României a fost în anul 2024 cu 0,9% mai mare decât în 2023, arată al doilea set de date provizorii, publicat azi de Institutul Național de Statistică, care detaliază categorii de resurse și utilizări. Un impact negativ asupra creșterii PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,9%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,6% corelată cu o creștere pronunțată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,4%).
Datele INS publicate vineri:
- Produsul intern brut în trimestrul IV 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,8% comparativ cu trimestrul III 2024;
- Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,7% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier;
- Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul IV 2024, fără a prezenta diferențe în termeni reali faţă de varianta publicată în 14 februarie 2025.
Serie ajustată sezonier
Produsul intern brut în trimestrul IV 2024 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,8% comparativ cu trimestrul III 2024. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,7% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier.
Serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul IV 2024 a fost de 523,709 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,7% faţă de trimestrul IV 2023.
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2024 a fost de 1766067,6 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de anul 2023.
De unde a venit creșterea?
Conform INS, la creşterea PIB, în anul 2024 faţă de anul 2023, au avut contribuţii pozitive următoarele ramuri:
– Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,4%), cu o pondere de 20,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,1%;
– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%), cu o pondere de 12,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,6%;
– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%), cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,8%.
Contribuții negative la modificarea PIB au avut următoarele activități:
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
– Agricultura (-0,4%), cu o pondere de 3,2% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a redus cu 10,5%;
– Construcțiile (-0,2%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 2,4%;
-Tranzacțiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB și al căror volum de activitate a scăzut cu 1,3%.
La modificarea PIB nu au contribuit industria, informațiile și comunicațiile, intermedierile financiare și asigurările precum și activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport. O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o și impozitele nete pe produs (+0,9%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 9,6%.
Categorii de utilizări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, în anul 2024 faţă de anul 2023, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,9% contribuind cu +3,6% la creşterea PIB.
Au mai contribuit la creștere:
– Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărei volum s-a redus cu 3,0% contribuind cu -0,2% la modificarea PIB;
– Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum a scăzut cu 2,4% contribuind cu -0,2% la modificarea PIB; – Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a redus cu 1,7% contribuind cu -0,4% la modificarea PIB.
Un impact negativ asupra creșterii PIB a fost înregistrat de exportul net (-2,9%), consecință a scăderii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu 3,6% corelată cu o creștere pronunțată a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+3,4%).
Creștere sub așteptări în 2024. Ce urmează în 2025?
Comisia Europeană se aștepta ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%, conform prognozei de toamnă a instituției, publicată în noiembrie.
În octombrie, și Fondul Monetar Internațional (FMI) a redus puternic prognoza de creștere economică pentru România, la sub 1,9% în prognoza de toamnă, de la 2,8% în primăvară. Aceasta fusese a doua revizuire în jos, după ce în toamna anului trecut Fondul estima un avans de 3,8% pentru economia românească în 2024.
Scădere serioasă în așteptările economiștilor: PIB-ul României ar urma să crească cu doar 1% în acest an, connform celor mai recente estimări transmise pentru Economedia de cercetătorii de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Perspectivele anunțate la începutul anului arătau pentru 2024 o majorare cu 3%, dar previziunile din septembrie scăzuseră deja la 1,8%.
Bugetul pentru 2025 previzioneză o creştere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.
Un raport recent al Erste arăta că apar fisuri în cheltuielile de consum din România. De asemenea, acesta sublinia că economiile au scăzut după 2021 și sunt mici în comparație cu alte țări din regiune.