Sursa foto: Matt Rourke / AP / Profimedia
Statele Unite ale Americii au de-a face în această perioadă cu un regim de „tehno-fascism”, un autoritarism condus de tehnocrați, care are ca forță motrice tehnologia, susține o analiză a publicației The New Yorker. Aceasta face paralele istorice care ajută la explicarea furiei lui Elon Musk asupra guvernului federal. Noul „regim” se manifestă acum printr-un program politic ale cărui limite constituționale sunt testate chiar acum, în timp ce DOGE, cu un personal format din ingineri fără experiență legați de propriile companii ale lui Musk, face ravagii prin guvernul federal. În analiză este menționat în treacăt și un oraș din România, Cluj-Napoca, ca exemplu de „siliconizare”.
Analiza New Yorker amintește momentul în care mai mulți executivi de top din Silicon Valley – Mark Zuckerberg, Jeff Bezos, Elon Musk și Sundar Pichai de la Google – s-au aliniat în spatele președintelui Trump în timpul inaugurării din ianuarie. Mulți observatori au văzut atunci o loialitate bazată pe interesele corporatiste. Directorii executivi ultra-bogați s-au mobilizat pentru a susține un coleg de afaceri, sperând poate într-o eră a dereglementării, a facilităților fiscale și a schimbărilor culturale anti-„woke”. Istoricul Janis Mimura a văzut ceva mai amenințător: o nouă uniune proactivă a industriei și a puterii guvernamentale, în care statul ar conduce o politică industrială agresivă în detrimentul normelor liberale, conform analizei. În cea de-a doua administrație Trump, o clasă de lideri din Silicon Valley se insinua în politică într-un mod care amintea de unul dintre principalele subiecte de studiu ale lui Mimura: birocrații de elită care au preluat puterea politică și au condus Japonia în Al Doilea Război Mondial. „Aceștia sunt experți cu o mentalitate și un trecut tehnologic, adesea ingineri, care au acum un rol special în guvern”, a spus Mimura. Rezultatul este ceea ce, în cartea sa „Planning for Empire” (2011), ea a numit „tehno-fascism”: autoritarism condus de tehnocrați. Tehnologia „este considerată forța motrice” a unui astfel de regim, a spus Mimura. „Există un fel de tehnicizare a tuturor aspectelor guvernamentale și sociale”.
Dar momentul nostru actual marchează o nouă conjuncție între antreprenorii internetului și operațiunile guvernamentale de zi cu zi, notează analiza.
„Tehno-fascismul american nu mai este o abstracție filosofică cu care Silicon Valley să se joace, în genul postului intermitent sau al dozelor terapeutice de ketamină. Este un program politic ale cărui limite constituționale sunt testate chiar acum, în timp ce DOGE, cu un personal format din ingineri fără experiență legați de propriile companii ale lui Musk, face ravagii prin guvernul federal”, arată The New Yorker.
Musk a redus numărul angajaților federali, a închis agențiile a căror autoritate o contestă pe a sa și a folosit inteligența artificială pentru a decide unde să taie, promițând un guvern executat de roboți de chat precum Grok, de la propria companie de inteligență artificială a lui Musk. DOGE a obținut acces la datele private ale americanilor și a dezvoltat instrumente pentru a trimite e-mailuri întregului guvern federal în același timp, un megafon digital pe care Musk l-a folosit recent pentru a cere angajaților să trimită o listă cu realizările lor săptămânale. După cum a spus Mimura, „dacă încerci să aplici concepte tehnice și raționalitate ființelor umane și societății umane, ajungi la ceva aproape totalitar”. Oportunismul tehno-fascist merge dincolo de Musk; se poate simți cum alți antreprenori și investitori din domeniul tehnologiei abia așteaptă să exploateze alianța dintre Trumpism și capitalismul din Silicon Valley, construind infrastructură la scară națională, notează The New Yorker.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Sam Altman, directorul general al OpenAI, a încheiat propriile înțelegeri cu guvernul lui Trump, inclusiv Stargate, un proiect de centre de date puternic mediatizat, în valoare potențială de cinci sute de miliarde de dolari. Apple și-a anunțat recent propria campanie de investiții de cinci sute de miliarde de dolari în SUA în următorii patru ani, inclusiv un plan de a începe să construiască servere A.I. în Texas. Oricât de nebuloase, aceste planuri extravagante semnalează un spirit de colaborare. Pe Truth Social, Trump a postat aprobator că planurile Apple demonstrează „CREDINȚĂ ÎN CE FACEM”.
„Siliconizarea” a ajuns până în România
Analiza Erin McElroy, un geograf de la Universitatea din Washington care studiază Silicon Valley, a folosit termenul „siliconizare” pentru a descrie modul în care locuri precum San Francisco sau Cluj-Napoca, România, în care multe companii occidentale de tehnologie au externalizat serviciile IT, au fost remodelate în imaginea și ideologia Silicon Valley. Potrivit lui McElroy, primele semne ale siliconizării actuale a Washingtonului pot fi urmărite, în parte, până la administrația lui Barack Obama, care a îmbrățișat platformele social-media precum Facebook ca vector de comunicare guvernamentală. Pentru un timp, platformele digitale păreau să sprijine guvernul democratic ca un fel de megafon comun; dar acum, un deceniu mai târziu, tehnologia pare să suplinească autoritatea stabilită a guvernului. „Există o criză a statului”, a declarat McElroy, iar Silicon Valley ar putea «încerca să corupă puterea statului» pentru a o înlocui mai rapid.
Silicon Valley se bazează pe ideea că fondatorii și inginerii săi știu mai bine decât oricine altcineva: ei pot fi mai buni la diseminarea informațiilor, la proiectarea unui birou, la dezvoltarea sateliților și la avansarea călătoriilor spațiale. Conform aceleiași logici, ei trebuie să fie capabili să guverneze mai bine decât politicienii și angajații federali. Conceptele în vogă din Silicon Valley, precum seasteading și „network states”, prezintă societăți independente, autonome, care funcționează pe principii tehnologice.
Eforturile de a crea astfel de entități fie au eșuat, fie au rămas limitate la domeniul construirii de branduri, ca în cazul startup-ului Praxis, un plan ipotetic pentru un nou oraș bazat pe tehnologie pe Mediterana. Totuși, în cadrul noii Case Albe a lui Trump, guvernul SUA este oferit drept cobai, a declarat McElroy. „Acum că Musk conduce statul, nu știu dacă au nevoie de micile lor bule offshore la fel de mult cum credeau înainte”.
Astfel de viziuni ale unei societăți tehnologizate reprezintă o ruptură față de populismul „Make America Great Again” care a condus prima administrație Trump. Reacționarii MAGA, precum Steve Bannon, tind să fie sceptici cu privire la progresul tehnologic; după cum a explicat jurnalistul James Pogue, obiectivul lor este de a recupera o cultură americană „considerată pierdută după decenii de ceea ce ei consideră a fi tehnocrația globalistă”. Bannon a denunțat ideologia Silicon Valley drept „tehnofeudalism” și i-a declarat război lui Musk. El consideră că este antiumană, cetățenii americani fiind transformați în „șerbi digitali” a căror libertate este delimitată de companiile de tehnologie. Într-un interviu acordat în ianuarie lui Ross Douthat, de la Times, Bannon a declarat: „Trebuie să fie opriți. Dacă nu îi oprim, și nu îi oprim acum, vor distruge nu doar această țară, ci și lumea”. În timp ce dreapta MAGA dorește să restabilească lucrurile așa cum au fost (sau așa cum își imaginează că au fost), dreapta tehnologică dorește, în formularea lui Mark Zuckerberg, să spargă lucrurile.
În interviul din Times, Bannon l-a numit pe Musk „unul dintre cei mai mari acceleratoriști”, făcând referire la o altă ideologie politică influențată de tehnologie, care tratează haosul ca pe o fatalitate.
Articolul integral AICI
