Inquam Photos/ Mircea Manole
Economia României a făcut faţă crizei Covid mai bine decât era aşteptat, astfel că oficialii de la Bruxelles şi-ar putea îmbunătăţi estimările privind evoluţia din acest an, a declara comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni. Prognoza de primăvară a Comisiei Europene va fi publicată în luna mai.
Gentiloni a participat la o conferinţă online pe tema proiectului revizuit al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), eveniment organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti.
“În prognoza de iarnă, am estimat o scădere a PIB-ului de 5%, faţă de 6,3% la nivelul UE. Mai departe, prognoza noastră a fost pentru o creştere de 3,8% anul acesta şi 4% anul viitor. Însă aceasta era înainte să vină datele aferente ultimului trimestru al anului 2020, care au arătat un parcurs mai bun decât era de aşteptat, iar PIB-ul a scăzut cu 3,9% anul trecut, evoluţie mai bună decât estimările noastre anterioare”, a apreciat oficialul european, citat de Agerpres.ro.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
În opinia sa, revenirea economiei româneşti este pe drumul cel bun. “Am putea foarte bine să ne uităm să revizuim în creştere aceste cifre când vom prezenta prognoza noastră de primăvară, în luna mai, în cazul în care vom avea un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă agreat la modul general cu Comisia Europeană şi transmis în mod formal, înainte de data-limită pentru aceste previziuni, care este sfârşitul lunii aprilie”, a precizat Gentiloni. El a subliniat că acesta este şi termenul-limită general pentru ca statele să trimită Comisiei Europene planurile lor pentru Fondul de Redresare şi Rezilienţă.
Oficialul european a menționat însă că “persistă îngrijorări” pe marginea sustenabilităţii finanţelor publice. “Anul trecut, deficitul a ajuns la aproape 10% din PIB, ca urmare a unui trend preexistent şi ca urmare, bineînţeles, a crizei Covid-19. Pe măsură ce economia îşi revine, aducerea deficitului pe o pantă descendentă poate fi esenţială pentru soliditatea creşterii economice a României”, consideră comisarul.
“România a parcurs un drum lung de când s-a alăturat UE, în 2007, în ciuda crizei financiare globale şi a crizei Covid-19. Două crize în 13 ani. PIB-ul ţării este cu 50% mai mare decât înainte de aderare, şomajul s-a redus, iar numărul oamenilor care riscă să ajungă în sărăcie şi excluziune socială a scăzut de la jumătate din populaţie, la o treime. Ultima decadă a fost caracterizată de o convergenţă constantă la restul Uniunii Europene”, a apreciat Gentiloni. El a arătat că Fondul de Redresare şi Rezilienţă poate fi elementul care va defini următoarea decadă.
O echipă de cercetători de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor de la UBB Cluj a dat câteva explicații privind cifrele bune din economia României, la un an de pandemie. “Pe lângă măsurile luate de factorii decidenți și reziliența peste așteptări a mediului de afaceri în perioada valului de toamnă al pandemiei, structura particulară a economiei autohtone a jucat un rol important, deoarece sectoarele cele mai afectate, precum turismul și industria ospitalității, au o pondere relativ redusă în economia României”, explică echipa de la UBB. Mai multe date AICI
