Sursa foto: Liberty Galati
Planul european de 800 de miliarde de euro destinat apărării găsește industria siderurgică românească în cel mai slab moment din ultimele trei decenii, scrie Europa Liberă. Înarmare fără oțel nu se poate – doar pentru un tanc e nevoie de 50 de tone. Însă industria care odinioară era înfloritoare în România s-a răcit semnificativ în ultimii ani. Producția de oțel din prezent este la jumătate față de acum un deceniu și de zece ori mai redusă decât acum 35 de ani. Poate redresa România acest domeniu vital?
Extaz și agonie marca Liberty Galați
Anul 2022 a adus pierderi de 149 milioane de euro, iar 2023 – de jumătate de miliard de euro pentru combinatul Liberty Galați, parte dintr-un grup de companii controlat de britanicul de origine indiană Sanjeev Gupta. Pentru 2024 nu au fost încă publicate datele contabile.
Toamna lui 2022 a venit și cu prima cerere de insolvență. Au urmat alte aproximativ o sută, pe care conducerea a reușit să le rostogolească, achitând datoriile în ultima secundă. Pe 5 martie 2025, jocul amânărilor s-a gripat.
Confruntată, pe lângă cererile de insolvență, cu salarii restante și chiar amenințată cu decuplarea de la rețeaua electrică, conducerea combinatului siderurgic Liberty Galați a decis să ceară instanței concordat preventiv – o măsură care permite o eventuală înțelegere cu creditorii și eșalonarea datoriilor. A primit un răgaz de trei luni în care să-și pună lucrurile în ordine, timp în care nu poate fi executată silit.
Combinatul a înregistrat în 2024 datorii de 4 miliarde de lei și totalizează, în prezent, datorii de 4,4 miliarde lei (aproape 0,9 miliarde euro), conform lui Remus Borza, coordonator Euro Insol, firmă care se ocupă de concordatul preventiv al Liberty Galați, alături de compania Sierra Quadrant.
Un eventual colaps al combinatului ar genera o undă de șoc în economie dar și alta, la fel de puternică, în mediul social.
Direct, ar lovi în familiile celor aproape 5.000 de angajați și în cele peste 1.500 de companii care au relații comerciale cu platforma siderurgică.
Aceasta nu produce însă doar oțel, ci este responsabilă și de ce a mai rămas din termoficarea municipiului (6.000 de consumatori casnici și 37 de sedii de instituții publice) și de aprovizionarea cu apă a jumătate din orașul de la Dunăre. La recensământul din 2021, Galațiul număra 218.000 locuitori.
Rece ca oțelul
La 260 de kilometri de Galați, în oțelăria de la Târgoviște e liniște.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
De mai bine de un an, instalația este rece, iar perspectivele de a fi din nou pornită arată că ar mai fi de așteptat măcar încă un an.
În urmă cu trei ani, în martie 2022, Grupul italian Beltrame a cumpărat combinatul din Târgoviște de la administratorul special pentru 38 milioane euro. Noul proprietar anunța investiții de 500 de milioane de euro pentru reconstruire și modernizare. O parte din investiții s-au realizat.
„Oricât ai vrea, la ora actuală, nu poți fi rentabil cu oțelăria noastră la prețurile actuale ale curentului electric”, explică pentru Europa Liberă Gabriel Banu, liderul sindicatului Metalurgistul de pe platforma fostului COS Târgoviște.
Problema celor din Târgoviște este una de conjunctură: atunci când investitorii italieni au cumpărat combinatul, prețul oțelului beton pe care îl puteau produce era de peste 900 de euro tona. În prezent, a scăzut la 600 de euro/tona, în timp ce prețul gazului și cel al energiei electrice au crescut și de trei-patru ori.
„La actualul preț al energiei din România, nici nu pot să visez să pornesc oțelăria de la Târgoviște. E imposibil”, declara în martie 2025 Carlo Beltrame.Oțel – nu, șomaj tehnic – da la ArcelorMittal Hunedoara
Pe 6 decembrie, conducerea ArcelorMittal Hunedoara, un alt combinat siderurgic din România, notifica Bursa de Valori București că a decis să reducă producția în perioada 9-31 decembrie și să plătească 75% din salariu angajaților afectați de șomajul tehnic.
Printre motive se menționează „dificultățile economice cu care se confruntă compania din cauza lipsei comenzilor și implicit a volumului producției, precum și o măsură de protecție a angajaților”.
O decizie similară era transmisă în februarie.
Siderurgia, marea problemă în atenția Comisiei Europene
Joi, 19 martie, Comisia Europeană a anunțat un plan de acțiune „pentru a asigura o industrie a oțelului și a metalelor competitivă și decarbonizată în Europa”.
„Industria siderurgică a fost întotdeauna un motor esențial al prosperității europene. Prin urmare, oțelul curat de nouă generație ar trebui să fie fabricat în continuare în Europa. Aceasta înseamnă că trebuie să îi ajutăm pe producătorii noștri de oțel care se confruntă cu dificultăți puternice pe piața mondială. Pentru a ne asigura că acestea rămân competitive, trebuie să reducem costurile energiei și să le ajutăm să introducă pe piață tehnologii inovatoare, cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, a transmis președinta Comisiei, Ursula von der Leyen.
Din cauza stimulentelor oferite de guvern….