Firmele conectate cu familia lui Paul Stănescu nu au plătit redevențe de peste un milion de lei pentru stuful concesionat din Delta Dunării – Curtea de Conturi

Raportul de audit al Camerei de Conturi Tulcea arată că firmele SC Ecologic Danube SRL și SC Biodelta Resurse SRL, unde fiul baronului PSD Paul Stănescu, Ștefan Alexandru Stănescu, a fost acționar, nu au plătit o redevență de peste un milion de lei către Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” pentru stuful din Deltă pe care îl concesionaseră pentru 25 de ani. Afacerea e vizată și de o anchetă a Parchetului European.

Totul a pornit în 2020, când SC Ecologic Danube SRL și SC Biodelta Resurse SRL, două firme în care era asociat Ștefan Alexandru Stănescu (fiul lui Paul Stănescu, PSD) au concesionat stuful de pe o suprafață de 36.000 de hectare din Delta Dunării.

Contractele de concesiune au fost suspendate timp de doi ani, până în 2022, din cauza pandemiei de coronavirus, fiind reluate în intervalul 2022-2023, când s-a recoltat stuf și s-au plătit redevențele.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Raportul Curții de Conturi:

Raportul Curtii de Conturi despre afacerea cu stuf in Delta Dunarii

O investigație a jurnalistului Paul Angelescu de la “România te iubesc”, din octombrie 2023, a arătat modul în care fiul lui Paul Stănescu a reușit să concesioneze stuful din Delta Dunării.

La scurt timp, Ștefan Alexandru Stănescu și-a concesionat părțile sociale la cele două firme care concesionaseră pe 25 de ani stuful din Deltă (SC Ecologic Danube SRL și SC Biodelta Resurse SRL).

Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu a reziliat contractele de concesiune

Un controlul al Camerei de Conturi Tulcea a scos la iveală datorii de peste un milion de lei la plata redevenței pe care cele două firme le au către Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” (ARBDD).

„Neurmărirea și neîncasarea redevențelor în valoare cumulată de 1.063.954,18 lei, restante la data de 30.06.2024, datorate de către societățile ECOLOGIC DANUBE SRL și BIODELTA RESURSE SRL”, se arată în raportul de audit.

Auditorii financiari au descoperit și că ARBDD nu a reziliat contractele de concesiune din cauza neplății redevențelor, deși avea dreptul să o facă.

„Neaplicarea corespunzătoare și unitară a prevederilor contractuale în cazul contractelor de concesiune care au ca obiect activitatea de valorificare a resurselor stuficole situate în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, în condițiile în care pentru neplata redevenței de către societatea DELTA ART SRL ( n.r. a treia firmă care concesionase o suprafață cu stuf din Delta Dunării), în valoare de 33.672 lei, restantă la data de 30.06.2023, s-a procedat la rezilierea de îndată a contractului de concesiune, iar pentru neplata redevenței de către societățile ECOLOGIC DANUBE SRL și BIODELTA RESURSE SRL, în valoare cumulată de 1.063.954,18 lei, restante la data de 30.06.2024, nu s-a procedat similar la rezilierea contractelor de concesiune”, au stabilit inspectorii financiari.

Nu s-au perceput penalități de întârziere

Auditorii financiari au scos la iveală și faptul că Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” nu a calculat penalități de 0,1% pe zi de întârziere pentru neplata la termen a obligațiilor contractuale, în conformitate cu prevederile contractuale prevăzute.

În plus, ARBDD nu a publicat anunțul de participare la licitația organizată pentru concesionarea zonelor stuficole din perimetrul Rezervației Delta Dunării în Monitorul Oficial, Partea a VI a și într-un cotidian de circulație națională în conformitate cu prevederile art. 314, alin. (1) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicarea anunțului fiind realizată doar într-un cotidian de circulație locală.

După ce pe fir a intrat și Parchetul European, care a început propria investigație în acest caz, în noiembrie 2024 BIODELTA RESURSE SRL și ECOLOGIC DANUBE SRL au transmis adrese către Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”, prin care cereau rezilierea pe cale amiabilă a contractelor de concesiune.

„Solicităm rezilierea contractelor de concesiune, conform prevederilor Cap. XVI, pct. 16.1, lit. f), fără plata de daune”, se menționează într-una dintre adrese.  Ministerul Mediului a precizat că nu se mai pot rezilia contractele de concensiune fără plata datoriilor restante și a unor daune către ARBDD.

Context

Centrul Județean Tulcea al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) a refuzat să le plătească celor două firme care au concesionat stuful din Delta Dunării subvențiile cerute, potrivit unui document oficial consultat de G4Media. Scandalul stufului din Deltă a dus la demiterea în februarie 2024 de către ministrul PSD Florin Barbu a șefului APIA, liberalul Ionuț Lupu, care stopase atunci plata subvențiilor.

APIA a arătat că decizia de respingere are ca motiv faptul că cererea de acordare a subvenției a fost depusă înainte de apariția legii care permite subvenționarea activității de recoltare a stufului.

• ”Cererea dumneavoastră de plată se respinge în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Cererea de plată nu este eligibilă deoarece a fost depusă la data de 30.05.2023 pentru suprafețe de pășuni utilizate în sistem de paludicultură. Dispozițiile legale care reglementează activitatea de paludicultură au fost introduse ulterior depunerii cererii de plată, iar potrivit principiului neretroactivității legii civile în timp (prevăzut la art. 6 din Codul Civil), aceste dispoziții își produc efectul de la data intrării în vigoare a Ordinului Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 317/2023 (care modifică Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 80/2023), respectiv data de 8 august 2023, nu retroactiv. Măsurile dispuse prin prezenta decizie pot fi contestate în termen de 30 de zile calendaristice de la data confirmării de primire a acesteia de către beneficiar”, se arată în decizia APIA.

La începutul anului, Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a cerut documente de la instituțiile statului în legătură cu modul în care două firme care în trecut au fost conduse de apropiați ai baronul PSD Paul Stănescu, Ecologic Danube SRL și Biodelta Resurse SRL, au ajuns să solicite subvenții europene de aproape 6 milioane de euro pentru stuful din Delta Dunării.

Firmele, controlate la acel moment de fiul lui Paul Stănescu și de un fost consilier al secretarului general PSD, au ajuns să ceară subvenții europene pentru stuf în urma unei legi promovate de actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, considerat chiar omul de casă al lui Stănescu.

Astfel, o lege modificată pe ascuns în 2023 în Parlament, a transformat Delta Dunării în pajişte, pentru care se pot cere subvenții de milioane de euro de la UE, potrivit unei investigații a emisiunii ”România, te iubesc” de la Pro TV.

Investigația Pro TV arată că parlamentarul care a modificat legea este tocmai Florin Barbu, la acel moment președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Ulterior, proiectul a trecut rapid prin Parlament și a fost promulgat de președintele Iohannis.

În 2023, cele două firme care au concesionat activitatea de recoltare a stufului din Delta Dunării au cerut subvenție în baza legii lui Florin Barbu.

Cererea de plată transmisă de cele două firme, Ecologic Danube SRL și Biodelta Resurse SRL, fusese inițial aprobată de APIA Tulcea, dar a fost stopată de structura centrală a instituției în urma controalelor lansate.

Un alt semn de întrebare legat de cererea de subvenție are legătură cu obiectul subvenției. Astfel, firmele au dreptul să recolteze stuful în perioada octombrie – martie, când stuful e mai degrabă uscat, ceea ce face improbabilă utilizarea pe post de furaje pentru animale. Or, subvenția are tocmai rolul de a stimula producția de furaje.

Anul trecut, printre acționari se numărau Ștefan Alexandru Stănescu, fiul lui Paul Stănescu, și Marinela Iscru, soția preotului Mădălin Iscru, fostul consilier al lui Paul Stănescu pe vremea când baronul PSD era ministru al Dezvoltării, potrivit anchetei Pro TV. Între timp, aceștia au ieșit din acționariatul firmelor.