În Iași, marile proiecte ajung de cele mai multe ori pe mâna firmelor consacrate, iar arhitecții mai tineri au acces limitat la lucrări de anvergură, relatează „Ziarul de Iași” care face o radiogradie a pieței locale, din discuțiile cu mai mulți arhitecți.
Fostul arhitect-șef al municipiului Iași, Ionel Oancea, și Sebastian Săvescu, vicepreședintele Ordinului Arhitecților din România (OAR) Iași, au explicat ce factori influențează această situație și ce soluții ar putea exista.
Cum „se luptă” birourile mici într-o piață dominată de nume mari?
Adrian Duca activează în domeniu de 17 ani, iar din 2021 conduce firma de arhitectură AD Birou Arhitectură și Design. Înainte de această firmă, a mai avut un birou înființat în 2013. Deși nu e la început de drum, încă se lovește de aceleași obstacole ca mulți tineri din breaslă: accesul la proiecte mari este aproape imposibil pentru birourile mici. Piața este concentrată în mâinile câtorva companii mari, care au resursele și relațiile necesare pentru a domina licitațiile și colaborările cu dezvoltatorii, este de părere arhitectul ieșean.
„Mediul este unul dificil. Piața este concentrată în mâinile câtorva companii mari care au resursele și relațiile necesare pentru a obține majoritatea proiectelor publice și private mari. Pentru noi, birourile mici, competiția este inegală. Deseori, autoritățile și dezvoltatorii aleg siguranța unui nume mare, în loc să ofere o șansă noilor veniți sau firmelor mai mici, fără să își pună problema calității proiectelor și relației dintre arhitect și client”, a declarat arhitectul Adrian Duca pentru „Ziarul de Iași”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Favoritismul de casă: cum licitațiile publice și parteneriatele locale favorizează marile companii
„Licitațiile publice sunt adesea gândite în așa fel încât să favorizeze firmele mari, fie prin cerințe stricte, fie prin alocarea unor resurse pe care noi nu le putem justifica. În sectorul privat, colaborarea cu dezvoltatorii locali este mai ușor de realizat, dar și aici există o tendință de a alege firme care au deja o reputație solidă sau firme care «aparțin casei»”, consideră arhitectul ieșean.
„Arhitectura este artă a comunicării”, spune Ionel Oancea, și fără un sistem coerent, aceasta nu poate să evolueze. Mai mult, el critică piața de proiecte din Iași, care nu este competitivă și nu reflectă un stil arhitectural local, iar arhitecții, indiferent de vârstă, riscă să se piardă în anonimat.
„Piaţa de proiecte din Iaşi nu e competitivă. Dimpotrivă, sunt foarte puţine realizări de arhitectură în ciuda volumului mare de construcţii. Practic nu există ierarhii, nu sunt modele, nu există un stil specific Iaşului sau cel puţin un mod local de a rezolva problemele specifice de arhitectură. Prin urmare, în această incoerenţă valorică arhitecţii fie ei mari sau mici, ne referim la vârstă, se pierd în anonimat. Şi asta se întâmplă întrucât nu există un public cunoscător. Ce-ar fi să facem un sondaj în public, să vedem cât de cunoscută este arhitectura ca profesie şi cât de bine înţelege publicul virtuţile arhitecturii?”, explică fostul arhitect-șef al orașului Iași. El afirmă că nu orice clădire utilitară este arhitectură, ci acele construcții care sunt gândite să aducă un plus de sens și valoare comunității.
„Din această perspectivă nu se poate vorbi de arhitectură în Iaşi şi, în general, în ţară, întrucât fenomenul este haotic, scăpat de sub control, fără ierarhii valorice şi fără înţelegere critică. Ȋn acest context tinerii arhitecţi, pe lângă faptul că şi-au ales o profesie grea, tributară perfecţionării şi învăţării permanente, sunt aruncaţi direct în haos, unde orice fel de comunicare este imposibilă”, spune arhitectul Ionel Oancea.
Articolul integral AICI