GRAFIC Record negativ. România a ajuns la cel mai grav dezechilibru fiscal de la criza din 2009. Analist: Nu cred că scăpăm de majorări de taxe

România a înregistrat în anul 2024 cel mai mare deparaj fiscal de la criza financiară din 2009 până în prezent, conform datelor biroului european de statistică Eurostat analizate de Economedia.

• Deficitul bugetar este diferența între veniturile încasate de statul român și cheltuielile pe care acesta le face. Cea mai mare parte din aceste cheltuieli este „rigidă”, adică sunt cheltuieli care nu pot fi tăiate foarte ușor: pensiile și salariile. Raportarea deficitului ca procent din PIB indică presiunea exercitată asupra economiei. Pentru a acoperi deficitul bugetar, statul se împrumută și crește datoria publică, care de asemenea a ajuns la un nivel ridicat.

Eurostat a raportat că România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 9,3% din Produsul Intern Brut. Acest deficit a depășit chiar și minusul raportat de România în pandemie, de 9,2% din PIB.

O cifră mai mare a mai fost înregistrată doar în anul 2009, anul crizei financiare, când România a raportat un deficit bugetar de 9,5% din Produsul Intern Brut.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

În termeni nominali, deficitul bugetar a sărit în anul 2024 de 160 miliarde lei, un maxim absolut. Această evoluție semnalează o pierdere de control asupra cheltuielilor publice, într-un an fără șocuri excepționale precum pandemia –  ceea ce amplifică gravitatea situației. Anul 2024 a fost marcat însă de trei rânduri de alegeri, pe care Guvernul le-a „sărbătorit” majorând salarii, dar și pensiile de două ori. Acest lucru s-a suprapus cu cheltuieli mari pentru infrastructură, dar și pentru apărare.

(click pentru imagine mare)

Eurostat calculează deficitul bugetar în termeni ESA, standardul în cadrul UE. Spre comparație, statul român a raportat un deficit bugetar în termeni cash. Aceasta a fost de 8,65% din PIB în 2024. Diferența între cele două este că Eurostat ia în considerare, la calculul deficitului pe anul 2024, și plăți aferente anului 2024 amânate pe 2025. Această practică a amânării de facturi este des folosită de guverne, inclusiv de cel român, pentru a „cosmetiza” deficitul.

Ministerul Finanțelor a explicat, marți seara: „Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată“.

Însă Finanțele au dar asigurări că, chiar și în acest context, „România își reafirmă angajamentul de a se încadra în deficitul de 7% din PIB în 2025 și, totodată, va continua această traiectorie și în următorii ani, așa cum prevede Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu agreat împreună cu Comisia Europeană“.

Cel mai mare deficit din UE

România a avut, după calculele Eurostat, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.

Următoarele cele mai mari deficite au fost înregistrate în Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%). Douăsprezece state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB.

În 2024, toate statele membre, cu excepția Danemarcei (+4,5%), Irlandei și Ciprului (ambele +4,3%), Greciei (+1,3%), Luxemburgului (+1,0) și Portugaliei (+0,7%), au raportat un deficit.

Planul fiscal: spre deficit de 7% în 2024

Deficitul de 9,3% din PIB este nivelul de la care România trebuie să coboare în acest an la un deficit de 7% din PIB, conform planului fiscal pe care și l-a asumat țara noastră în fața Comisiei Europene.

România se află de mai mulți ani în procedură de deficit excesiv și și-a asumat un plan pe 7 ani prin care va reduce deficitul sub 3% din PIB.

În acest context, România și-a asumat să facă o reformă fiscală prin care să controleze cheltuielile și să crească veniturile.

Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a afirmat însă în mod repetat că reforma fiscală, prevăzută în planul fiscal să fie deja în vigoare la 1 aprilie 2025, nu va fi discutată decât după jumătatea anului și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.

O reformă fiscală este evitată în acest an sau cel puțin în aceste luni, în contextul în care urmează un nou rând de alegeri, pentru funcția de președinte, pe 4 și 18 mai. Toți guvernanții manifestă o reticență să își asume și să implementeze măsuri fiscale dure sau nepopulare înainte de alegeri cu o astfel de importanță, chiar dacă sunt necesare pentru controlul deficitului.

Situație critică: la un pas de junk

România se află însă într-o situație critică în ceea ce privește finanțele publice. Țara noastră se află în acest moment la un pas de junk, conform evaluării agențiilor de rating. Agențiile încă recomandă România ca destinație de investiții pentru investitorii străin.

Însă dacă autoritățile nu iau măsuri pentru corectarea deficitului, atunci țara noastră va fi retrogradată și o singură treaptă în jos o separă de a deveni o țară nerecomandată investițiilor.

Agențiile de rating se așteaptă dacă nu la o reformă fiscală din acest an, măcar la adoptarea în acest an a unor măsuri cu aplicare de anul viitor.

Analist: Nu cred că scăpăm de majorări de taxe

Adrian Codirlașu, analist financiar, președinte al Asociației Chartered Financial Analyst (CFA) România, a explicat pentru Economedia că acest deficit bugetar este „extrem de ridicat și nesustenabil”.

Guvernul a majorat anul trecut cheltuieli precum pensiile inclusiv în a doua parte a anului (începând din septembrie). Drept urmare, presiunea acestor cheltuieli rigide în plus va fi și mai acută anul acesta, când povara lor se va resimți pentru întregul an, nu doar pentru câteva luni, spune Adrian Codirlașu.

„Tot ce înseamnă salarii, pensii, partea fixă din buget va fi și mai mare anul acesta. Chiar dacă aceste cheltuieli au fost înghețate în 2025, ele au fost înghețate la valoare mai mare, crescută de două ori anul trecut pe partea de pensii și de mai multe ori pe partea de salarii”, afirmă analistul.

Acest lucru se vede deja în deficitul pe primele luni din 2025, care s-a situat la 1,58% din PIB pentru primele două luni din an, față de 1,64% din PIB în primele două luni ale anului 2024. Ajustarea a fost, așadar, minoră.

„Dacă ne uităm la primele două luni ale anului și extrapolăm, ne rezultă un deficit pe cash mai mare decât anul trecut”, explică el.

Drept urmare, premisele pentru acest an nu sunt bune. Iar alte cheltuieli neprevăzute, care nu au fost socotite la începutul anului, par să se adauge pe parcurs.

„Va fi nevoie de venituri suplimentare și astea se vor obține prin taxe. Asta așteaptă și agențiile de rating pentru a menține ratingul. Nu cred că scăpăm de majorări de taxe, chiar dacă ele sunt votate de anul acesta și aplicate de anul viitor, ca să dea credibilitate politicii fiscale”, afirmă Adrian Codirlașu.