Sursa: Mediafax
Papa Francisc a decedat pe data de 21 aprilie, în a doua zi de Paște, iar Vaticanul va avea curând un nou papă în fruntea Bisericii Catolice. După o perioadă în care se ține doliu, clerii vor trebui să aleagă un nou Papă care să conducă Biserica Catolică. Iar puterea religioasă nu este singura miză din bătălia extrem de strânsă pentru viitorul Papă. Vaticanul deține, de asemenea, o avere și o putere financiară destul de mare. Totuși, economia Vaticanului a fost mereu învăluită în secret.
Vaticanul este un stat extrem de mic, atât ca suprafață, cât și ca populație. Este situat în interiorul orașului Roma, se întinde pe o suprafață de 49 de hectare și are o populație de sub 1.000 de locuitori, ceea ce îl face cea mai mică țară din lume.
Deși Vaticanul are dimensiuni mici, acesta are un impact mare asupra lumii financiare datorită investițiilor sale de anvergură, care includ sectorul bancar, sectorul imobiliar și întreprinderile private.
Economia Vaticanului este învăluită în secret, iar unii cred că cifrele sale financiare sunt mai mult generale decât exacte.
Cum face bani Vaticanul?
Pentru a înțelege economia complexă a Vaticanului, este important să stabilim diferențele dintre Orașul Vatican și Sfântul Scaun. Sfântul Scaun este organul de conducere al națiunii. Dacă ați încheia un contract cu teritoriul, ați face-o cu Sfântul Scaun în majoritatea cazurilor. Orașul Vatican este zona fizică în care locuiește Sfântul Scaun, scrie Investopedia.
Veniturile Sfântului Scaun
Veniturile financiare provenite din investiții comerciale, gestionarea bunurilor imobiliare și serviciile autogenerate (universități, spitale etc.) constituie majoritatea veniturilor Sfântului Scaun, cuprinzând aproximativ 65% din proiecțiile de venituri de 887 de milioane de dolari pentru 2022.
Donațiile detaliate, care pot fi utilizate doar pentru o anumită cauză sau departament, constituie 24% din veniturile din 2022.
„Obolul Sfântului Petru”, un tip special de donație prin care catolicii donează direct Papei la un moment dat în fiecare an, reprezintă 6% din veniturile pentru 2022. Donațiile către Vatican au fost relativ stabile, cu o medie de aproximativ 45 de milioane de euro în ultimul deceniu, cu vârfuri de 74 de milioane de euro în 2018 și 66 de milioane de euro în 2019.
În sfârșit, Turismul și Institutul pentru Opere de Religie, banca privată a Sfântului Scaun, aduc restul de 5%.
Investițiile Sfântului Scaun
Vaticanul administrează active în valoare de peste 8 miliarde de euro, prin intermediul instituțiilor sale principale, Banca Vaticanului și Administrația Patrimoniului Scaunului Apostolic (APSA).
Din punct de vedere istoric, Sfântul Scaun a investit în principal în industrii italiene, împărțindu-și portofoliul între acțiuni și obligațiuni și limitându-și participația în companii la mai puțin de 6%. Acesta a investit în mod conservator, alegând să cumpere și să dețină companii care au dat rezultate în industrii puternice; din această cauză, investițiile în țările în curs de dezvoltare sunt limitate.
Cu toate acestea, investițiile recente au fost mai internaționale, în special în valute și obligațiuni din Europa de Vest, cu o anumită activitate la Bursa din New York. De asemenea, Sfântul Scaun are investiții în proprietăți imobiliare în întreaga lume, în special în terenuri și biserici.
Vaticanul a raportat un profit de 45,9 milioane de euro din investițiile sale în 2024. Acesta nu a precizat dacă a vândut active, dar a spus că 35 de milioane de euro din profit au provenit dintr-o mai bună gestionare a proprietăților închiriate.
Dificultăți financiare – deficitul Sfântului Scaun
Timp de mulți ani, Sfântul Scaun a înregistrat un deficit.
În septembrie 2019, cardinalul german Reinhard Marx, care se ocupă de consiliul economic al Vaticanului, a confirmat că Papa Francisc l-a instruit să reducă costurile în încercarea de a elimina un deficit care este estimat la aproximativ 70 de milioane de euro. Suma exactă este supusă dezbaterii, deoarece Vaticanul nu a mai publicat un buget din 2015 și a rămas fără un auditor intern timp de doi ani.
În 2021, din cauza restricțiilor globale pentru criza de sănătate, biroul de presă al Sfântului Scaun a menționat că „este puternic afectat de criza economică generată de pandemia COVID-19”. Ca urmare, Papa Francisc a aprobat un buget cu un deficit de 49,7 milioane de euro.
Deși Vaticanul nu a mai publicat un raport bugetar complet din 2022, ultimul set de date, aprobat la mijlocul anului 2024, arăta un deficit de 83 de milioane de euro.
În timp ce Vaticanul a funcționat cu un deficit de ani de zile prin reechilibrarea conturilor și utilizarea dividendelor din veniturile din investiții, deficitul a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2022, deficitul raportat de Vatican a fost de 33 de milioane de euro.
Probleme tot mai mari cu pensiile
La preocupările legate de buget se adaugă datoriile în creștere din cadrul fondului de pensii al Vaticanului, care au fost estimate la un total de aproximativ 631 de milioane de euro de către țarul finanțelor Vaticanului într-un interviu acordat presei în 2022.
Nu a existat nicio actualizare oficială a acestei cifre, dar mai multe persoane din interior au declarat pentru Reuters că sunt de părere că aceasta a crescut vertiginos.
Multe fonduri publice de pensii au subestimat durata de viață a angajaților pensionați, ceea ce a dat peste cap calculele lor bugetare. În 1960, speranța medie de viață în Italia era de 69 de ani, față de 83 în 2022. Nu este clar dacă Vaticanul a făcut vreo ajustare pentru a lua în considerare acest lucru.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Veniturile Orașului Vatican
Spre deosebire de Sfântul Scaun, Cetatea Vaticanului primește venituri din întreprinderi de stat mai tradiționale. Cu o forță de muncă de aproximativ 4.800 de angajați, orașul se bazează pe câteva industrii mici pentru a genera bani.
Orașul în sine – împreună cu Capela Sixtină, Bazilica Sfântul Petru și muzeele Vaticanului – atrage milioane de turiști și pelerini religioși în fiecare an.
Orașul colectează venituri prin intrările în muzee, tururi, timbre și monede foarte căutate și vânzarea de publicații. Vaticanul nu dezvăluie cât de mulți bani colectează în fiecare an din aceste activități.
Banca Vaticanului – scandaluri și controverse
Rolul Băncii Vaticanului este probabil cea mai controversată și mai puțin înțeleasă parte a finanțelor Vaticanului. Cunoscută și sub numele de Institutul pentru Operele de Religie, Banca Vaticanului este o bancă privată situată în Cetatea Vaticanului, fondată de Papa Pius al XII-lea în 1942.
În iulie 2024, banca centrală a Orașului Vatican a raportat un excedent de 45,9 milioane de euro (51 de milioane de dolari) pentru participațiile sale financiare și imobiliare pe parcursul anului 2023.
De-a lungul deceniilor, banca a fost în centrul a numeroase scandaluri și acuzații de proastă gestionare, spălare de bani și fraudă.
În februarie 2018, Banca Vaticanului a anunțat că îl acuză pe fostul președinte al băncii și pe avocatul acestuia de deturnarea a 50 de milioane de euro prin scheme frauduloase imobiliare și de spălare de bani.
În raportul său anual pe 2018 (publicat în mai 2019), Banca Vaticanului a declarat că a făcut progrese în reducerea spălării banilor și în creșterea transparenței financiare. Banca a raportat un profit de 19,8 milioane de dolari în 2018, în scădere față de profitul de 36 de milioane de dolari din 2017. Activele băncii – evaluate la aproximativ 5,6 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2018 – constau în investiții și depozite de la aproape 15.000 de titulari de conturi. Printre acești titulari de conturi se numărau clerici catolici, angajați ai Vaticanului și ordine religioase catolice din întreaga lume.
Cine supraveghează operațiunile financiare ale Vaticanului?
Supravegherea finanțelor Vaticanului este împărțită între mai multe entități. Secretariatul pentru Economie, condus de un cardinal, este responsabil de aspectele financiare. Consiliul pentru Economie, compus din cardinali și experți laici, supraveghează, de asemenea, operațiunile financiare. Auditorii externi, inclusiv PricewaterhouseCoopers, examinează situațiile financiare ale Vaticanului.
Vaticanul este scutit de impozite?
Vaticanul beneficiază de scutire de impozite pe teritoriul său, dar acest statut poate să nu se extindă la persoanele fizice sau juridice asociate cu Vaticanul, în funcție de legislația locală. În multe țări, bisericile, inclusiv Vaticanul, sunt scutite de la plata impozitelor.
Ce avere avea Papa Francisc?
Papa Francisc avea o valoare netă estimată la aproape 16 milioane de dolari la momentul morții sale, chiar dacă nu a primit niciodată un salariu oficial în calitate de Papă de la alegerea sa în 2013 și a trăit mereu foarte modest, Conform unui raport al UNILAD, potrivit Economic Times.
Persoane din interiorul Vaticanului sugerează că averea sa netă provine în mare parte din drepturi de autor, donații și accesul la un fond discreționar de 385.000 de dolari pe an în calitate de șef al Bisericii Romano-Catolice.
Cu toate acestea, stilul de viață ascetic al Papei sugerează că acesta a trăit mult sub mijloacele sale – direcționându-și majoritatea resurselor către cauze filantropice și ecleziastice.
Acum, pe măsură ce Biserica se pregătește de doliu și tranziție, toate privirile se îndreaptă spre conținutul testamentului Papei Francisc, care se așteaptă să fie dezvăluit în zilele următoare. În mod tradițional, papii lasă puțin moștenitorilor personali, dedicând bunurile organizațiilor de caritate religioase sau fundațiilor Vaticanului.
Cu toate acestea, cunoscuta empatie a lui Francisc pentru oamenii de rând și deciziile sale neortodoxe în calitate de Papă i-au făcut pe observatori să se întrebe dacă ultimele sale dorințe ar putea încălca precedentul.
Cât de multe (nu) știm despre Vatican?
Vaticanul nu oferă informații foarte precise sau la o perioadă fixă de timp. Totuși, în anul 2021, Vaticanul a publicat, pentru prima dată, informaţii despre proprietăţile sale imobiliare, arată o analiză G4Media.
În anul 2020, Papa Francisc a lipsit Secretariatul de Stat de controlul asupra fondurilor sale, transferându-le către APSA şi cu supravegherea SPE.
Un buget consolidat separat pentru Sfântul Scaun, publicat în 2021, arată un deficit de 64,8 milioane de euro în 2020, în scădere de la un deficit de 79,2 milioane în 2019.
Bugetul Sfântului Scaun include administraţia centrală a Bisericii Romano-Catolice, cunoscută sub numele de Curia, care supraveghează guvernarea Bisericii cu 1,3 miliarde de membri în întreaga lume, reprezentanţele sale diplomatice globale şi activităţile media.
Bilanţul de 30 de pagini al APSA arată că deţine 4.051 de proprietăţi în Italia şi aproximativ 1.120 în străinătate, fără a include ambasadele sale din întreaga lume.
Doar aproximativ 14% din proprietăţile sale din Italia au fost închiriate la preţul pieţei, în timp ce celelalte au fost închiriate la preţuri reduse, multe dintre ele angajaţilor Bisericii. Aproximativ 40% erau clădiri instituţionale, cum ar fi şcoli, mănăstiri şi spitale.
Una dintre clădiri, situată în prestigiosul cartier londonez South Kensington, a dus la pierderi uriaşe, de aproximativ 140 de milioane de euro, după ce a fost cumpărată de Secretariatul de Stat al Vaticanului ca investiţie în 2014.
În anul 2021, Vatican a început un proces cu 10 persoane implicate în achiziţionarea acesteia, printre care un cardinal proeminent. Aceste persoane sunt acuzate de infracţiuni financiare, printre care deturnare de fonduri, spălare de bani, fraudă, şantaj şi abuz de putere.
Când va fi ales noul papă?
Cardinalii sub 80 de ani se pregătesc să intre în conclav pentru a-l alege pe următorul papă. Odată cu începerea conclavului, care, conform legii Bisericii, nu ar trebui să aibă loc mai devreme de data de 6 mai, cardinalii vor fi complet izolați de lumea modernă până la alegerea unui nou papă, conform Agerpres.
Funeraliile Papei, care vor avea loc sâmbătă, 26 aprilie, vor constitui primul moment important care ar putea oferi eventuale indicii despre cine ar putea fi următorul suveran pontif.
Deocamdată nu există o claritate când vine vorba de candidați, însă există presupuneri făcute pe baza caselor de pariuri și observatorilor Vaticanului.
Care este lista de candidați (presupuși)?
- Luis Antonio Tagle (Filipine)
În prezent favorit al pariurilor la o cotă de 3:1, cardinalul Luis Antonio Tagle, 67 de ani, este considerat un candidat puternic pentru a continua agenda progresistă a Papei Francisc. Tagle, un susținător al incluziunii și evanghelizării, are o experiență semnificativă în conducerea Congregației pentru Evanghelizarea Popoarelor și a fost o figură de încredere în cercul intim al lui Francisc, potrivit G4Media.
- Pietro Parolin (Italia)
La o cotă de 4:1, cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este unul dintre cei mai experimentați oficiali ai Vaticanului. În rolul său de secretar de stat al Vaticanului din 2013, acesta a jucat un rol important în afacerile diplomatice, inclusiv în negocierile sensibile cu China și guvernele din Orientul Mijlociu.
- Peter Turkson (Ghana)
Aflat în prezent la o cotă de 5:1 pe piețele de pariuri, cardinalul Peter Turkson, în vârstă de 76 de ani, este o figură cunoscută în cercurile de justiție socială ale Bisericii. Ca fost șef al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, Turkson a fost vocal în probleme precum schimbările climatice, sărăcia și justiția economică.
- Peter Erdő (Ungaria)
Unul dintre principalii candidați conservatori, cardinalul Peter Erdő, 72 de ani, are în prezent o cotă de 6:1. Erudit respectat în domeniul dreptului canonic, Erdő a fost un susținător puternic al învățăturilor și doctrinei catolice tradiționale. El a fost anterior șeful Consiliului Conferințelor Episcopale Europene și a pus accentul pe ortodoxia teologică.
- Angelo Scola (Italia)
La 8:1, cardinalul Angelo Scola, în vârstă de 82 de ani, este un concurent papal de lungă durată. S-a numărat printre favoriții conclavului din 2013 care l-a ales în cele din urmă pe Papa Francisc. Scola, fost arhiepiscop de Milano, are rădăcini teologice adânci și se adresează celor care susțin o Biserică mai centralizată și mai ierarhică.
