VIDEO Bogdan Ivănel, fondator Code for Romania: „De cele mai multe ori, statul nu doar că nu are capacitatea să-și construiască soluțiile de care are nevoie. Nu are nici măcar capacitatea să le preia”

De cele mai multe ori, statul nu poate să își construiască soluțiile de care are nevoie, dar nu are nici măcar capacitatea să le preia de la cei care le dezvoltă și să le utilizeze la capacitate maximă, consideră Bogdan Ivănel, fondatorul Code for Romania, o asociație care a creat soluții digitale pentru probleme din societate.

Filmare: Cosmin Tudorescu / Montaj: Darius Petrașcu/ Echipa Studio G4Media

ONG-ul a dezvoltat pro-bono o serie de soluții, lucrează cu sute de programatori voluntari, și a colaborat și cu instituții ale statului, cu Autoritatea pentru Digitalizarea României sau cu Departamentul pentru Situații de Urgență, a lansat soluții de centralizare de informații și resurse în timpul pandemiei sau în criza refugiaților după izbucnirea războiului din Ucraina.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Într-un interviu pentru Economedia din seria “Cei care se întorc”, Bogdan a povestit despre parcursul său profesional, reîntoarcerea în România din Olanda și înființarea ONG-ului.

Am povestit cu fondatorul Code for Romania și despre lipsa de capacitate majoră a statului.

“Asta înseamnă că, de cele mai multe, ori statul nu doar că n-are capacitatea să-și construiască aceste soluții de care are nevoie, nu are nici măcar capacitatea să le preia de la noi și să le poată menține sau să le poată utiliza la maxima lor capacitate. Și cred că acesta a fost cazul cu aproape toate soluțiile pe care noi le-am oferit statului, în ciuda faptului că noi am stat acolo zi de zi cu ei, i-am ținut de mână, i-am învățat să le utilizeze, le răspundem oricând la telefon, îi ajutăm oricum putem noi ca ei să le folosească cât mai bine, le adaptăm, le refacem dacă este ceva neclar în ele, dacă trebuie funcționalități noi și, cu toate astea, capacitatea statului de a le utiliza este  foarte mică”, spune Ivănel.

Digitalizarea cu poze și date introduse manual

Acesta a dat un exemplu din istoricul de colaborare cu statul.

“O să dau un exemplu foarte simplu, cele mai folosite platforme din pandemie au fost cea de știri oficiale și datelazi.ro, făcute de noi, pe care intra toată România la ora 1:00, să vadă datele zilei. Acolo exista o interfață prin care Guvernul României putea să-și introducă singur datele în platformă – foarte prietenoasă, foarte ușoară. Trebuia doar ca cineva să intre 5 minute/zi să facă chestia asta. Nici n-ar fi trebuit ca cineva să intre 5 minute/zi să facă chestia asta. Noi ne-am oferit să le facem și un sistem de preluare a datelor, de procesare a datelor, care să fie trase automat din centrele de testare și de peste tot. Nu am reușit să facem chestia asta, nu am reușit să-i convingem să facă chestia asta. Și atunci cum se actualizau datele? Timp de 2 ani, zi de zi, la ora 12:30 pe un canal de WhatsApp, nouă ne era trimisă de către Guvernul României o fotografie și noi introduceam, de mână, acele date și la ora 1:00 ele erau puse acolo și după aceea Guvernul comunica către presă: Aveți datele pe platformă”. Dacă vă uitați și acum pe datelazi.ro până s-a declarat finalul pandemiei exisă o zi în care nu există date despre numărul de decese, cazuri etc. Aceea e ziua în care şeful Grupului de Comunicare Strategică și-a dat demisia. La ora 12.30 nu a mai fost nimeni care să ne trimită datele, a doua zi am întrebat de datele de ieri. Și am tot întrebat. Asta apropo de lipsa de fluxuri a statului. Și asta e o soluție mică, foarte simplă. Statul român nu a avut capacitatea să facă asta până la capăt, nici ajutați”, spune Ivănel.

Cealaltă problemă ține de disponibilitatea autorităților de a coopera, spune fondatorul de ONG.

“ușile statului s-au deschis pentru colaborarea cu noi doar în momentele de criză – în COVID, în criza refugiaților, în momente când și lor le era frică pentru viețile lor. De fapt, în afara momentelor ăstora, colaborarea noastră cu statul a fost sporadică sau inexistentă. În ciuda faptului că noi în continuare batem de fiecare dată la ușile lor cu cele 1500 de probleme ale României (identificate într-un studiu, n.red.) și cu soluțiile pentru pentru astea, pur și simplu nu ne răspunde nimeni.  Din acele 1500 de probleme pe care le-am depistat, noi am proiectat vreo 400 de soluții digitale de care România are nevoie ieri. Pe 70 dintre ele le-am construit deja. Unele nu pot fi construite fără o colaborare cu statul și fără acceptarea statului. De exemplu, un sistem de trasabilitate a cheltuielilor din sistemul de sănătate – e foarte important, dar n-avem cum să-l facem noi fără să-l accepte statul în spitale, în minister, în Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, subliniază Ivănel.

Pe de altă parte, sunt soluții digitale care pot fi dezvoltate și administrate în interiorul societății civile, în locul statului.

“Și nu este nevoie ca statul să ne dea voie să facem lucrul ăsta. Un exemplu este rezultatevot.ro sau votdiaspora. Sunt platforme pe care, în orice țară normală, le-ar fi făcut statul pentru comunicare, pentru transparentă. În România nu le-a făcut statul, dar le-am făcut noi și le-am menținut în societatea civilă. Câteodată construim noi împreună cu organizații din societatea civilă și după aceea atragem statul, de exemplu – sistemul de management de caz pentru victimele violenței domestice. Acolo noi am creat sistemul în primul rând pentru ONG-urile din domeniul acesta, dar obiectivul și efortul acum este să atragem și instituțiile publice care lucrează și administrează cazuri de violență domestică. Dar dacă am fi stat după stat și după instituțiile care lucrează în jurul fenomenului violenței domestice, n-am fi lansat soluția niciodată, nu am fi construit-o niciodată. Așa că am zis: haide să funcționeze măcar la nivelul societății civile și după aceea să îi rugăm, să-i convingem, să-i forțăm, într-o măsură sau alta, să participe și autoritățile publice”, spune Ivănel.

Nu trebuie să construim de 3000 de ori câte un sistem sau să-l plătim de 3000 de ori în 3000 de feluri

Fondatorul Code for Romania subliniază că munca de digitalizare s-ar putea simplifica prin coordonare.

“La statele la care ne uităm cu admirație în ceea ce privește digitalizarea, ei s-au uitat la ce înseamnă infrastructura critică a statului, care sunt nevoile repetitive ale instituțiilor publice și au început să le acopere, pentru că efectul de multiplicare foarte mare acolo. Uite, dacă ne uităm la spitalele din România! Spitale din România au nevoie cam de aceleași sisteme informatice. Dacă digitalizez un spital, le poți digitaliza pe toate, pe același principiu. Dacă te uiți la primării, în momentul ăsta, primăriile se digitalizează fiecare cum poate. Adică o primărie mai isteață, care are acces la niște fonduri europene, a reușit să facă ceva. Dacă nu, nu. Asta este o chestie anormală. În mod normal și logic, ar fi trebuit să ne uităm la nevoile unei primării. În România, sunt peste 3000 de primării care toate au aceleași nevoi.  Nu trebuie să construim de 3000 de ori câte un sistem sau să-l plătim de 3000 de ori în 3000 de feluri”, consideră Ivănel.

Vezi și:

VIDEO Cei care se întorc. Bogdan Ivănel s-a întors din Olanda și a lansat o asociație care creează soluții digitale pentru probleme din societate. Fondatorul Code for Romania: “Există niște schimbări de fațadă, de poleială, dar cred că cele de substanță nu s-au petrecut niciodată”