Președintele ales Nicușor Dan a declarat într-un interviu pentru Financial Times că România va trebui să reducă cheltuielile cu 6 miliarde de euro în acest an, iar un deficit bugetar realist este de 7,5% din Produsul Intern Brut, redus de la 9,3% din PIB anul trecut.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Nicușor Dan a declarat pentru FT că și-a luat angajamentul de a crește cheltuielile pentru apărare, într-un moment delicat pentru România, după ce guvernele anterioare au permis deficitului bugetar să crească până la 9,3% din PIB anul trecut, cel mai ridicat din UE.
Chiar dacă Comisia Europeană permite ca cheltuielile pentru apărare să fie exceptate de la normele fiscale ale blocului comunitar, Bucureștiul se află sub presiune pentru a reduce alte cheltuieli – o sarcină nepopulară pentru viitoarea administrație a lui Dan, scrie FT. Bruxelles-ul a amenințat că va intensifica așa-numita procedură de deficit excesiv pe 4 iunie și chiar va suspenda fondurile UE dacă noul guvern nu prezintă planuri credibile privind modul în care va reduce deficitul.
Dan, matematician de formație, a declarat că este „realist” să se urmărească un deficit bugetar de 7,5% din PIB în acest an.
„Va trebui să reducem cheltuielile cu 6 miliarde de euro în acest an. Cred că putem face acest lucru… Vreau să fiu implicat în discuții”, a declarat el, adăugând că un nou guvern ar putea lua forma în termen de o lună.
Argumentul său în fața investitorilor și a UE va fi să se uite la bilanțul său ca primar al Bucureștiului și „să aibă încredere în noul nostru plan”. La începutul mandatului său, plățile imediate ale datoriilor totalizau 75% din bugetul anual, dar în patru ani a adus orașul la un bilanț stabil și la un rating premium al datoriei.
Cheltuieli majorate pentru apărare
România va sprijini obiectivul de creștere a cheltuielilor NATO chiar și atunci când începe să își reducă propriul deficit public record, a declarat pentru FT președintele nou ales Nicușor Dan, încercând să liniștească partenerii și investitorii străini cu privire la orientarea pro-occidentală a țării sale.
Dan a declarat că țara sa a făcut o alegere clară în calitate de membru al UE și al NATO și de aliat al Ucrainei, votându-l pe el în funcție și nu pe rivalul său antiucrainean și eurosceptic George Simion, care a câștigat primul tur de scrutin.
„Vom rămâne parte a efortului european de a ajuta Ucraina să obțină pacea cea mai rezonabilă”, a declarat Dan înainte de a depune jurământul luni. „Aceasta înseamnă să continuăm să sprijinim Ucraina și să participăm la efortul european de a lua securitatea acesteia în propriile mâini”.
El a declarat că România este dispusă să își crească cheltuielile pentru apărare și să atingă un nou obiectiv NATO de 3,5% din PIB, cu un procent suplimentar de 1,5% pentru infrastructură și securitate cibernetică, propus de secretarul general al organizației de apărare, Mark Rutte, și aprobat de cancelarul german Friedrich Merz.
Ținta va fi probabil convenită de liderii NATO în cadrul unui summit care va avea loc luna viitoare, după ce președintele american Donald Trump a amenințat că va retrage garanțiile americane de securitate dacă aliații nu cheltuiesc până la 5% din PIB pentru propria lor securitate, față de obiectivul actual al NATO de 2%.
„Da, este ceva ce susțin”, a declarat Dan, adăugând că calendarul de creștere a cheltuielilor de apărare va fi negociat cu SUA și cu ceilalți aliați. „Vom fi aliniați”, a adăugat el.
Negocieri pentru Guvern
Cea mai presantă sarcină a lui Dan este să numească un prim-ministru care să poată forma un guvern de coaliție capabil să adopte reformele necesare pentru a readuce economia pe drumul cel bun.
„Vreau să echilibrez bugetul de stat și să ofer spațiu liber inițiativei private, dar mai întâi trebuie să avem toate cele patru partide [principale] în guvern”, a declarat el.
Primele negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare sunt deja în curs de desfășurare, dar rămâne neclar dacă cel mai mare partid, social-democrații (PSD), va rămâne la guvernare sau se va alătura partidului de extremă dreapta al lui Simion, AUR, în opoziție.
Dan a declarat că dorește să numească un premier care să fie susținut de o majoritate solidă, deoarece țara sa nu își poate permite niciun „joc” politic în această etapă. Președintele interimar Ilie Bolojan, un senator de centru-dreapta, este considerat favoritul lui Dan, dar celelalte partide vor trebui să fie de acord.
Dan a recunoscut că performanța sa și a noului guvern va fi esențială pentru a împiedica extrema dreaptă să câștige următoarele alegeri parlamentare din 2028.
„Îi înțeleg pe cei cinci milioane de alegători” care l-au susținut pe Simion, a spus el. „Motivele lor nu sunt ideologice, ci economice și sociale”.
Moneda României, leul, a scăzut brusc față de euro atunci când Simion a câștigat primul tur de scrutin, iar guvernul s-a chinuit să se împrumute pe piețele internaționale. Agențiile de rating de credit au declarat că țara se află cu doar o treaptă peste statutul de „junk”.
„Trebuie să recunoaștem că statul român a promis o mulțime de lucruri pe care nu le-a îndeplinit”, a spus el.
Corupția, proasta gestionare și un decalaj tot mai mare al bogăției au contribuit la această furie împotriva sistemului politic, a spus el. „O mulțime de politicieni din partidele vechi … înțeleg că trebuie să se schimbe”.
Dan a cerut, de asemenea, mai multe investigații privind presupusul amestec al Rusiei în votul anulat din primul tur din noiembrie, câștigat de un politician anterior marginal, Călin Georgescu.
“Următorul pas va fi sistemul de justiție. O parte din motivul pentru care cinci milioane de oameni au votat pentru extrema dreaptă a fost lipsa de explicații cu privire la alegerile din noiembrie.”