Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Reforma fiscală trebuie să aibă un impact de 1,7% din PIB, respectiv de 23 miliarde de lei, dar măsurile fiscale depind de noul Guvern, a declarat ministrul proiectelor europene Marcel Boloș, care a precizat că până la sfârșitul anului mai sunt 7 luni, deci avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Boloș a precizat că „ar fi extrem de neserios ca noi în această etapă să cerem revizuirea traiectoriei de deficit bugetar, câtă vreme nu am făcut noi pasul necesar pentru implementarea reformei fiscale.”
Amintim că Marcel Boloș a fost și ministru de Finanțe și ministru al Proiectelor Europene în Guvernele Ciolacu 1 și Ciolacu 2, care trebuiau să decidă deja reforma fiscală asumată prin PNRR, însă au amânat succesiv anunțarea de măsuri, în ciuda creșterii accelerate a deficitului bugetar, deoarece România a trecut prin mai multe runde de alegeri. Termenul pentru definitivarea pachetului de măsuri fiscale, prin reforma fiscală și potrivit planului fiscal, era luna martie. Marcel Boloș a condus totodată ministerul care era însărcinat cu atragerea fondurilor europene și implementarea PNRR, care este acum extrem de întârziat, iar România riscă pierderea a miliarde de euro, granturi – adică bani pe care nu trebuie să îi ramburseze – și împrumuturi ieftine.
Comisia Europeană ar putea decide oficial pe 4 iunie suspendarea fondurilor europene pentru România, după ce țara noastră a amânat reformele, inclusiv reforma fiscală, pentru reducerea deficitului bugetar.
Boloș a mai spus că România va încasa 1,3 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR. Totuși, rămân nerezolvate și suspendate plățile pentru jaloanele privind înființarea și operaționalizarea super-agenției AMEPIP – 400 milioane de euro, numirea șefilor profesioniști la companii care aparțin de ministerul Energiei – 299 milioane de euro și pensiile speciale – 231 milioane de euro.
Principalele declarații ale lui Marcel Boloș:
Cererea de plată 3 urmează să fie încasată parțial până în data de 10 iunie, din 2 miliarde de euro, urmează să fie virați și plătiți României 1,3 miliarde de euro.
Diferența de 700 milioane de euro este aferentă jaloanelor privind AMEPIP, care se găsește în termenul de 6 luni pentru soluționarea numirii conducerii agenției și operaționalizarea acesteia. Suma suspendată este de 400 milioane de euro.
Avem sume suspendate pentru numirea conducerii, a 43 de administratori, la companii din ministerul Energiei, iar suma suspendată este de 299 milioane de euro.
Cel de-al treilea jalon este cel legat de pensiile speciale, unde suma suspendată este de 231 milioane de euro.
Aceasta este situația pentru cererea de plată 3.
În ceea ce privește renegocierea PNRR, guvernul interimar a rămas în continuare cu obiectivul prioritar de derulare, potrivit mandatului primit de către MIPE, a renegocierilor în relația cu Comisia Europeană, având drept obiectiv principal maximizarea absorbției grantului.
Avem 13,1 miliarde euro alocați pentru grant și aceasta este o prioritate imediată pentru Guvern pentru absorbție de 100%.
Avem ca obiectiv prioritar păstrarea sursei de finanțare din împrumut, cu buget de 14,9 miliarde euro.
Un obiectiv este și restructurarea cererilor de plată în acord cu timpul rămas de implementare.
În această restructurare, din cele 5 cereri de plată care ar mai fi trebuit depuse, trebuie să regândim acest grafic, astfel încât să rămână cererea de plată 4 cu suma de 5,7 miliarde euro brut. Intenționăm să o depunem în cursul lunii iulie. Și mai apoi încă două cereri de plată, una spre sfârșitul acestui an și cealaltă la sfârșitul perioadei de implementare a PNRR, undeva în iulie-august 2026, astfel încât diferența pe care o mai avem de încasat de la Comisia Europeană, de aproximativ 18 miliarde de euro, să poată să intre în România.
Vrem să putem închide renegocierea până la sfârșitul lunii mai. Este ultima renegociere care se permite statelor membre.
Guvernul interimar nu poate adopta ordonanțe de urgență, pentru că este necesar un pachet de măsuri care să ducă la accelerarea implementării investițiilor din PNRR.
Acest pachet de măsuri pe care îl avem pregătit pentru a asigura buna implementare a proiectelor de investiții am putea să îl promovăm prin proiect de ordonanță de urgență.
Întrebare: Există posibilitatea ca reducerile fiscale să se facă doar din reduceri de cheltuieli?
Răspuns: Nu știu în ce măsură Comisia ar putea fi deschisă să accepte o așa-zisă compensare cu reducerile de cheltuieli, chiar dacă ele sunt binevenite. Sunt 2 aspecte diferite: reforma fiscală la care ne-am angajat și spune foarte clar impactul bugetar pe care trebuie să îl avem prin măsurile fiscale, pe de o parte, și pe de altă parte dacă Guvernul și noua coaliție va stabili componenta de reducere de cheltuială, aceasta este binevenită și va duce la consolidare fiscal-bugetară în termen rezonabil.
Întrebare: Nicușor Dan spune că vrea să reducă cheltuieli și să nu crească TVA.
Răspuns: Pachetul de măsuri fiscale nu este identificat în planul fiscal sub nicio formă, în schimb este specificat impactul bugetar la care trebuie să se ajungă prin măsurile fiscale. Alături de modificarea taxării consumului, există și taxarea capitalului, la taxarea muncii este problemă sensibilă. Este o decizie a coaliției de guvernare. Nu pot să vă răspund ce măsuri specifice vor fi decise.
Întrebare: Ne așteptăm ca pe 4 iunie Comisia să demareze procedura de suspendare a fondurilor europene?
Răspuns: Pe 4 iunie Comisia va înainta Consiliului ECOFIN măsuri, dacă le va considera necesare, prevăzute de articolele 9 și 10 din regulamentele care privesc politica de coeziune și mecanismul de redresare și reziliență. Dar aceste măsuri sunt la latitudinea Comisiei Europene.
Întrebare: Ați spus că nu se va ajunge neapărat la creșterea TVA, dar că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt cumva suplimentare. Ce măsuri concrete vom vedea în reforma fiscală?
Răspuns: Reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de când s-a elaborat PNRR. România a transpus acest angajament și în planul fiscal, iar impactul bugetar este de 1,7% din PIB și valoarea impactului este de 23 miliarde de lei. Cum se va ajunge la acest impact este decizia noului Guvern.
Până la sfârșitul anului mai sunt 7 luni, avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală. Nu știu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este o decizie a coaliției de guvernare, probabil a viitorului Guvern.
Avem ca și consecință a îndeplinirii sau neîndeplinirii acestui jalon data de 4 iunie, când noi ar trebui să avem un răspuns pentru răspuns pentru reforma fiscală, pentru a nu fi aplicabile prevederile articolelor 9 și 10 din regulamentul Comisiei Europene și să nu avem surprize neplăcute din partea Comisiei Europene referitor la măsurile pe care le va propune Consiliului ECOFIN.
Decizia aparține viitoarei coaliții de guvernare și a noului Guvern.
Discutăm de 28,1 miliarde euro pentru PNRR și 44 miliarde euro pentru politica de coeziune. Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna să rămână șantierele fără surse de finanțare și să intrăm în blocaj pentru implementarea investițiilor României.
Întrebare: Ce proiecte de investiții ați propus să fie scoase din PNRR?
Răspuns: Avem un criteriu ca investițiile să fie finalizate până pe 31 august 2026. Miza nu este să scoatem investiții din PNRR și să nu punem nimic la loc. Asta ar însemna pierdere. Trebuie să înlocuim. Eu zic să așteptăm până definitivăm lista cu Comisia Europeană.
Întrebare: Care este gradul de absorbție pentru perioada 2021-2027?
Răspuns: 9,4%. Absorbția începe să intre în normalitate. Obiectivul este să închidem luna mai cu 1,8 miliarde trimise la Comisie și apoi să le încasăm. Pentru iulie pregătim aplicații de 1,5 miliarde euro.
Întrebare: Care este calendarul pentru renegocierea PNRR?
Răspuns: Obiectivul este ca până la finalul lunii mai să închidem etapa de negociere tehnică, apoi urmează etapele procedurale de discuție în comisiile de specialitate ale CE, în cursul lunii iunie, și apoi decizia de aprobare să fie în luna iulie. De această decizie depinde depunerea cererea de plată numărul 4. În interval rezonabil de timp după luarea deciziei intenționăm să trimitem cererea de plată numărul 4 în valoare de 5,7 miliarde de euro.
Întrebare: O țintă realistă de deficit bugetar este de 7,5% din PIB, adică o reducere de cheltuieli de 30 miliarde lei. Ar fi nevoie de o renegociere cu Comisia Europeană, având în vedere că ținta inițială era de 7%?
Răspuns: Prioritar în această etapă este ca România să își respecte angajamentele pe care le are din reforma fiscală, din reducerea de cheltuială, astfel încât să facem noi primul pas înainte de a-i cere Comisiei să fie de acord cu renegocierea traiectoriei de deficit bugetar. Din punctul meu de vedere ar fi extrem de neserios ca noi în această etapă să cerem revizuirea traiectoriei de deficit bugetar, câtă vreme nu am făcut noi pasul necesar pentru implementarea reformei fiscale.
