În 2024, 61 de țări se aflau în război, cu 29 de țări mai mult față de 2019. Drept urmare, peste 100 de țări din întreaga lume și-au majorat cheltuielile militare, iar cheltuielile militare mondiale au atins 2.352 miliarde de euro în 2024.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Dar anul 2022 a fost decisiv pentru un război specific – cel mai mare din Europa de la al doilea război mondial.

Factorii care determină cererea de tehnologie de apărare

Peisajul strategic al Europei a fost dramatic remodelat de invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022. Odată cu intrarea războiului în al treilea an, cheltuielile militare au continuat să crească pe întreg continentul, împingând cheltuielile militare europene peste nivelul înregistrat la sfârșitul Războiului Rece, arată o analiză a publicației The Recursive, axată pe inovațiile emergente și ecosistemele de start-up-uri din Europa Centrală și de Est.

Analize Economedia

studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
Linie asamblare uzina Dacia Mioveni (4)
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA
2265634-800x534
retea electrica - Transelectrica
digitalizare, calculator, cod, programare
statele unite, sua, washington, china, beijing, putere, geopolitica, razboi economic comercial, sanctiuni economice
antreprenoare, femeie, business, tech
tineri joburi IUF- The International University Fair
parc nufarul
economie razboi bani
romania germania
Concedieri scaderi economie
industrie forta de munca somaj industrial uzina fabrica manufactura muncitor muncitor necalificat

Un factor cheie al acestei creșteri a cheltuielilor – pe lângă conflictele evidente – este conștientizarea sporită a Europei cu privire la vulnerabilitățile sale militare expuse de conflictele recente. Invazia Ucrainei a scos la iveală lacune semnificative în infrastructura de apărare a Europei, cum ar fi sistemele insuficiente de apărare aeriană, capacitățile limitate de desfășurare rapidă și lacunele în reziliența logistică și a lanțului de aprovizionare.

Avansarea și proliferarea tehnologiilor de război de nouă generație constituie un alt factor critic. Schimbările tehnologice în domeniul războiului, observate în conflictul din Ucraina, demonstrează avantaje tactice de care forțele tradiționale nu dispun. Integrarea inteligenței artificiale (IA), a sistemelor fără pilot (drone) și a platformelor analitice în operațiunile militare contemporane a devenit imperativă, mai degrabă decât opțională.

Amenințări crescânde la adresa securității cibernetice

Cu toate acestea, atât strategii militari, cât și factorii de decizie politică își reevaluează arsenalele, știind bine că frontierele fizice nu mai sunt singurele linii de front; apărarea digitală este la fel de importantă. În plus, potrivit datelor McKinsey, atacurile cibernetice ar putea provoca daune în valoare de 90,09 trilioane de euro anual până în 2025, o creștere de 300% față de 2015.

Amenințările cibernetice au evoluat de la neplăceri rare la operațiuni persistente și sofisticate care vizează în mod direct guvernele, infrastructura vitală și marile corporații. Numai în 2023, ENISA a raportat o creștere de aproape 40% față de anul precedent a incidentelor cibernetice care vizează infrastructura critică, întreprinderile și instituțiile statului.

În cea mai recentă perspectivă globală a WEF, aproape 60% dintre organizații afirmă că tensiunile geopolitice au afectat strategia lor de securitate cibernetică. Tulburările geopolitice au afectat și percepția riscurilor, unul din trei directori executivi menționând spionajul cibernetic și pierderea informațiilor sensibile/furtul proprietății intelectuale ca fiind principala lor preocupare, în timp ce 45% dintre liderii cibernetici sunt preocupați de întreruperea operațiunilor și a proceselor de afaceri.

Pe lângă toate acestea, nevoia de securitate cibernetică continuă să crească din cauza inovațiilor din multiple tehnologii și sectoare economice, de la agritech la energii regenerabile și sănătate digitală. Peisajul afacerilor în continuă schimbare necesită soluții de securitate cibernetică din ce în ce mai diversificate și mai viguroase.

În plus, introducerea IA în câmpul de luptă cibernetic a făcut ca amenințările să devină mai inteligente și mai insidioase. La fel cum întreprinderile utilizează IA pentru a spori productivitatea, infractorii cibernetici o folosesc pentru a crea atacuri convingătoare și înșelătoare.

Nevoile militare și de apărare

Reflectând acest mediu din ce în ce mai tensionat, eforturile militare la nivel mondial s-au dublat. Ucraina a devenit cel mai mare importator mondial de arme în perioada 2020-2024, importurile sale crescând de aproape 100 de ori față de perioada 2015-2019. Această cerere fără precedent a pus presiune pe lanțurile de aprovizionare globale, a creat noi parteneriate public-privat în domeniul apărării și a stimulat investițiile în tehnologii emergente.

Alte state din Europa Centrală și de Est nu fac excepție. Polonia, de exemplu, și-a majorat cheltuielile pentru apărare cu un procent remarcabil de 44% în 2023, ajungând la aproximativ 30 de miliarde de euro, sau 2,8% din PIB-ul său, cu mult peste recomandarea NATO de 2%.

În mod similar, România, Estonia și Letonia își măresc bugetele militare ca răspuns atât la agresiunea Rusiei, cât și la presiunea de a-și îndeplini obligațiile de alianță. Acest angajament financiar robust este canalizat nu numai către armele tradiționale, ci și către capacități cibernetice, sisteme de apărare antirachetă și modernizarea forțelor.

În plus, prezența sporită a NATO, cu centrele sale de apărare cibernetică și exercițiile multinaționale frecvente în întreaga regiune, subliniază orientarea strategică a alianței către pregătirea pentru războiul hibrid. În general, accentul se pune acum pe capacitatea de desfășurare rapidă, interoperabilitate și digitalizarea câmpului de luptă, ceea ce înseamnă: integrarea datelor în timp real, operațiuni asistate de IA și comunicații criptate. Regiunea Europei Centrale și de Este, considerată odată un consumator de securitate, se transformă rapid într-un furnizor de securitate în flancul estic al NATO.

Presiunea reglementărilor și a conformității

Evoluțiile geopolitice au exercitat o presiune enormă asupra modelului operațional IT global în ultimul deceniu. Peste 70% din țările lumii au propriile legi privind protecția datelor și confidențialitatea, ceea ce creează o fragmentare considerabilă.

În 2024, Uniunea Europeană și-a intensificat și mai mult cadrul de reglementare în materie de securitate cibernetică odată cu introducerea Legii privind reziliența cibernetică (CRA), care completează directivele existente, precum NIS2, și mandatele de protecție a datelor din Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR). NIS2 a avut ca scop armonizarea practicilor de securitate cibernetică în întreaga UE, promovând o abordare unificată a rezilienței digitale, iar CRA abordează standardele de securitate cibernetică anterior inadecvate din multe produse digitale.

Aceste obiective sunt îndeplinite în diferite grade. CRA poate impune costuri ridicate de conformitate pentru IMM-uri, ceea ce ar putea împiedica inovarea, în timp ce cerințele stricte pentru gestionarea vulnerabilităților și dezvoltarea securizată din faza de proiectare ar putea întârzia lansarea și actualizarea produselor. În mod similar, NIS2 prezintă provocări de implementare în statele membre cu capacități diferite și ar putea pune presiune pe organizațiile mai mici cu obligațiile sale extinse de conformitate.

Securitatea cibernetică și tehnologiile avansate de apărare au devenit elemente indispensabile ale geopoliticii moderne. Acestea reprezintă imperative naționale cruciale pentru statele din ECE, nu doar pentru a consolida apărarea în regiune, ci și pentru a asigura stabilitatea și securitatea Europei într-o eră geopolitică din ce în ce mai incertă.

Ce spune raportul despre România

România își croiește un loc în ecosistemul tehnologiei de apărare și al produselor cu dublă utilizare. Țara este susținută de patru academii militare, mai multe decât majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est. InnovX-BCR, un accelerator românesc susținut de banca BCR, sprijină companii precum Space Hub, care construiește nanosateliți.

Unul dintre giganții din domeniul securității cibernetice din regiune confirmă acest lucru în toate direcțiile în care privim. În top 5 după numărul de start-up-uri și companii de produse din domeniul securității cibernetice, România ocupă și locul 2 în ceea ce privește numărul de angajați cu normă întreagă din aceste companii.

O educație solidă în domeniul securității cibernetice, cu 28 de programe universitare afiliate, alimentează creșterea în continuare a acestui domeniu. În același timp, prezența activă a investitorilor locali, precum GapMinder Venture Partners, Early Game Ventures și SeedBlink, le oferă impulsul atât de necesar de care multe țări din regiune duc lipsă.

De ce este importantă Europa Centrală și de Est

Există diverse hărți și rapoarte privind peisajul tehnologic al apărării, al produselor cu dublă utilizare și al inovării în domeniul securității cibernetice la nivel mondial. Niciuna dintre acestea nu a cartografiat Europa Centrală și de Est (ECE) în întregime, deoarece se concentrează de obicei pe piețele mai mari – sau utilizează ECE doar ca punct de referință și comparație.

Europa Centrală și de Est se impune rapid ca un contributor semnificativ la peisajul global al tehnologiei de apărare și al securității cibernetice. De la ecosisteme mature precum Polonia, Republica Cehă și Estonia până la lideri cu potențial ridicat precum Ucraina, România și Bulgaria, regiunea prezintă un mix promițător de inovare, sprijin instituțional și investiții private.

Țările din regiune dezvoltă soluții de ultimă generație în sisteme autonome și tehnologii cu dublă utilizare, în timp ce sectorul securității cibernetice reflectă atât punctele forte moștenite, cât și o dinamică rapidă a startup-urilor.

Ce pot face Europa și regiunea Europei Centrale și de Est în continuare

Pe măsură ce peisajul geopolitic se înăsprește și domeniul digital devine din ce în ce mai disputat, Europa se află într-un moment crucial în ceea ce privește modelarea viitorului său în materie de securitate cibernetică și tehnologie de apărare. Acest moment este deosebit de important pentru regiunea Europei Centrale și de Est (CEE), a cărei poziție de prim plan în conflictele actuale – atât geografice, cât și digitale – o face să fie atât o vulnerabilitate, cât și un teren de testare pentru reziliența și inovarea europeană, mai notează publicația citată.

În domeniul securității cibernetice, Europa reprezintă una dintre cele mai mari și mai dinamice piețe la nivel mondial. Cu toate acestea, în ciuda sprijinului instituțional puternic și a conștientizării crescânde a riscurilor cibernetice, creșterea regiunii este ușor sub media globală. Motivele sunt bine documentate: complexitatea ridicată a reglementărilor, piețele fragmentate și dependența continuă de furnizorii din afara UE.

Acești factori afectează în mod deosebit actorii mai mici și start-up-urile din CEE, împiedicând extinderea soluțiilor promițătoare și forțând adesea firmele aflate în faza incipientă să caute achiziții sau finanțare în afara Europei. Un regim de reglementare mai armonizat, standarde de achiziții aliniate și un efort concertat de a „cumpăra european” ar contribui în mare măsură la atenuarea acestor probleme și la valorificarea dimensiunii pieței interne la nivel global.

În domeniul tehnologiei de apărare, dinamica este inversată. Bugetele cresc rapid, în special în țările nordice și din Europa Centrală și de Est, multe țări depășind obiectivele NATO de 2 % din PIB pentru cheltuieli. Investițiile publice sunt în creștere, dar capitalul privat, în special pentru întreprinderile aflate în stadii avansate, rămâne limitat. Europa este în urma Statelor Unite și Asiei în ceea ce privește extinderea tehnologiei de apărare, parțial din cauza sistemelor conservatoare de achiziții publice și a aversiunii istorice față de comercializarea produselor cu dublă utilizare.

Totuși, acest lucru se schimbă. Inovația cu dublă utilizare – în special în domeniul cuanticii, spațiului, sistemelor autonome și securității cibernetice – atrage din ce în ce mai multă atenție, iar statele din Europa Centrală și de Est se impun ca actori importanți, Ucraina stabilind noi standarde în ceea ce privește implementarea rapidă și adaptabilă a tehnologiei.

Dincolo de aceste pârghii structurale, Europa trebuie să se bazeze pe avantajele sale emergente.

Instinctele de reglementare care odată încetineau creșterea – precum protecția vieții private, standardele de încredere și controlul lanțului de aprovizionare – devin acum atuuri într-o economie digitală post-încredere. Capacitatea Europei de a produce produse cibernetice și de apărare sigure, interoperabile și favorabile reglementării este de neegalat dacă este combinată cu mecanisme de implementare flexibile.

De asemenea, lecțiile învățate cu greu din Ucraina oferă un teren de testare real pe care niciun laborator sau sandbox nu îl poate reproduce. Inovațiile de primă linie din Europa Centrală și de Est – drone, sisteme autonome, comunicații pe câmpul de luptă – ar trebui extinse la nivelul întregului continent prin consorții conduse de UE și canale de achiziții standardizate.