Sondaj: Trei din patru români nu cred că banii din noile taxe vor fi cheltuiți eficient. Încrederea în instituții atinge minime istorice

• 74% dintre români se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale
• 46% spun că „bugetarii cu privilegii” trebuie să demonstreze echitate și să fie primii contributori la creșterea veniturilor statului
• 64% se tem cel mai mult de creșterea TVA de la 19% la 21% impact direct în costul vieții
• 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale, în special de reducere a cheltuielilor

74% dintre români se arată neîncrezători că Guvernul va gestiona corect veniturile suplimentare obținute din modificările fiscale, conform unui studiu publicat de agenția independentă de cercetare MKOR.

Cea mai recentă variantă a studiului Consumer Sentiment 2025 – Percepția publică asupra taxelor, a fost realizată în perioada 20-22 iunie, pe un eșantion reprezentativ de 1250 respondenți adulți (marjă de eroare ±2,8 %, încredere 95%). Raportul radiografiază nivelul de informare, gradul de încredere și prioritățile românilor înaintea unui posibil pachet de măsuri fiscale.

“Românii nu resping taxele, ci lipsa de echitate. Până nu sunt tăiate privilegiile și nu se comunică clar unde se duc banii, orice nouă impozitare va întâmpina neîncredere și rezistență”, spune Cori Cimpoca, Fondatoare MKOR

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Încrederea în instituții atinge minime istorice

Instituțiile politice se află la un nivel mediu de 2.5 pe o scală 1-7 a încrederii. Acesta este cel mai scăzut nivel înregistrat de MKOR de la debutul studiului “Consumer Sentiment” în 2023. În același timp, doar Școala (4,7) reușește să depășească pragul care indică optimism, alături de Sistemul sanitar (4,0), la limită.

Datele trimestriale arată un minim istoric al încrederii pentru toate instituțiile măsurate:

• Guvern: 54% dintre români îi acordă note 1-2; scor mediu 2,5
• Parlament: 60% note 1-2; scor mediu 2,3
• Partide politice: 68% note 1-2 – cel mai mare nivel de neîncredere, scor mediu 2,1
• Administrația locală: scor 3,4 – diferență de aproape un punct față de Guvern, semnalând că proximitatea contează
• Instituții de securitate & reglementare: Poliția (3,9), BNR (3,9), Bănci (3,7) – zona “gri” a credibilității
• Piloni sociali: Școala (4,7), Sistemul sanitar (4,0) și Biserica (4,0) sunt singurele care depășesc bariera de neîncredere cu un scor peste medie

Începeți cu propriile privilegii: Pasul zero înainte de orice taxă

Românii trimit un mesaj univoc: după-ce risipa dispare, abia atunci pot discuta despre taxe noi. Aproape jumătate dintre respondenți (48%) indică drept măsuri prioritare tăierea pensiilor speciale (29%) și combaterea evaziunii & corupției (19%). Oricare altă soluție fiscală pornește, așadar, cu un deficit sever de legitimitate dacă nu este precedată de aceste acțiuni “anti-privilegiu”.

Angajații din sectorul privat susțin eliminarea privilegiilor din sectorul public (50%), cu +11 pp față de angajații de la stat (39%).

Coșul de griji fiscale: TVA și prețurile alimentelor în top

Românii reacționează în primul rând la riscul imediat de scumpire a coșului zilnic. Majorarea TVA-ului general de la 19% la 21% este, detașat, cea mai temută măsură, indicată de 64% dintre respondenți.

Urmează eliminarea plafonării prețurilor la alimente de bază (42%), un semnal clar că anxietatea legată de costul vieții rămâne prioritară.

Top măsuri care îngrijorează

• 64% – TVA 21 % – impact direct și imediat în toate facturile la consumul zilnic.
• 42% – Prețuri alimente – teama că dispar plafonările actuale.
• 32% – Taxa pe tranzacții bancare – afectează plățile curente și economisirile.
• 28% – Impozitul pe proprietate la valoarea de piață – presiune pe “asset-rich, cash-poor”, mai ales pensionari proprietari.
• 24% – Impozit progresiv pe venit – clivaj rural (+10 pp față de urban).

Cum se adaptează românii la potențialul val de taxe

Pe fondul unui pachet fiscal perceput drept inevitabil, 96% dintre români vor lua măsuri pentru a gestiona eventualele măsuri fiscale. Oamenii se orientează în special către strategii defensive, de reducere a costurilor, dar și tactici active de creștere a veniturilor. Datele arată o societate pregătită să își ajusteze comportamentul financiar imediat ce măsurile vor intra în vigoare.

• 51% vor căuta alternative mai ieftine pentru bunurile și serviciile curente – reflex dominant în toate segmentele, dar mai pronunțat la cei cu venituri mici (55%).
• 49% plănuiesc să taie bugetul de vacanțe și divertisment; procentul urcă la 64% în rândul managerilor și antreprenorilor
• 34% spun că vor amâna achizițiile mari (auto, electrocasnice). Persoanele de peste 57 de ani renunță cel mai des la investiții de anvergură (38%).
• 34% intenționează să economisească mai mult, cu un vârf de 46% în Generația Z (18-27 ani), semn că tinerii preferă siguranța, nu consumul “pe datorie”.
• 22% ar căuta un loc de muncă mai bine plătit, iar 17% ar lucra suplimentar, reacții vizibile mai ales în sectorul privat (27% vs. 12% în sectorul public).
• Doar 4% declară că nu ar schimba nimic.

Metodologie

Date prezentate provin din studiul MKOR Consumer Sentiment 2025.

• Eșantion: N=1250 respondenți adulți (18-65 ani)
• Reprezentativitate: mediu de rezidență, gen, vârstă
• Metodă de colectare: Online, prin Panelul MKOR
• Perioada de colectare: 20 – 22 iunie 2025
• Marjă de eroare: ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%