Sfântul Graal al investițiilor: puncte tari și vulnerabilități în noul PNRR

Două lucruri nu-mi plac la PNRR: așteptările nerealiste ale celor care cred că am descoperit Sfântul Graal și eterna lipsă de viziune privind România, ce este ea și încotro se duce. Două lucruri îmi plac: că există un dialog pe tema asta și că documentul publicat săptămâna trecută atinge câteva puncte esențiale.

Încep cu lipsa de viziune care este un eșec colectiv și nu poate fi imputat doar celor care au depus un efort considerabil pentru a scrie acest plan. Câtă vreme noi, comunitatea, nu avem o viziune despre noi, niciun ministru nu o poate desena cu bagheta magică. Ba, din contră, aș putea spune că documentul publicat săptămâna trecută trasează destul de bine ceea ce este în realitate viziunea noastră comună despre România:

1. că avem de astupat multe găuri ale trecutului ca să nu mai tragem după noi probleme rezolvate de alții în secolul XX
2. că știm că trebuie să urmăm politicile europene de transformare digitală și tranziție la o economie verde, dar bâjbâim și nu ne este clar cum.

Peste toate acestea, corul de voci care crede că PNRR le poate rezolva acum pe toate: să tragem gaz și apă în toată țara, să irigăm, să asfaltăm tot ce n-am asfaltat, să facem toate spitalele pe care nu le-am făcut (și, eventual, și creșele, și grădinițele, și universitățile), să capitalizăm IMM-urile, să facem tranziția la economia verde, transformare digitală, reforma educației și a administrației publice și dacă se poate să ne rămână și niște mărunțiș pentru vreo două petreceri și o agro-pensiune, prietenii știu de ce.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Să punem totuși lucrurile în perspectivă. Până în 2026 PNRR va aduce în țară, dacă facem totul cum trebuie, undeva la 3% din PIB pe an, adică 6 miliarde de euro. Deloc neglijabil, dar ca să vă faceți o idee Guvernul își propune să investească în 2021 din bani naționali cam 5.5% din PIB. În ultimii 10-15 ani România a alocat pentru investiții peste 50 de miliarde de euro. Soldul investițiilor străine în România se apropie de 90 de miliarde de euro. Deci 30 de miliarde reprezintă un surplus semnificativ, dar nu soluția tuturor problemelor noastre.

Documentul publicat de Guvern săptămâna trecută este un pas important în direcția corectă. Se văd direcțiile mari ale politicilor europene din deceniile care urmează, tranziția la economia verde și transformarea digitală. Încercăm să închidem și niște restanțe din trecut: infrastructură, educație, servicii sociale. Că tot este despre reziliență sunt prevăzute fonduri pentru localitățile mici sau pentru spitale. Printre rânduri – fiindcă documentul este destul de schematic – se întrevede o paletă mai sofisticată de instrumente financiare, ceea ce este excelent și un capitol la care România nu a stat prea bine.

Merită punctate și consultările organizare de Ministerul Fondurilor Europene. Au fost perfecte? Nu. A fost toată lumea ascultată? Nu. Am avut totuși mai multă vizibilitatea și ocazia să ne spunem părerea și să trimitem propuneri? Da. Aici în Est cădem repede pradă tentației de a cere capul primului care face pași în direcția corectă doar pentru că nu a atins de la prima încercare idealul.

Deși au dispărut multe globuri, în continuare PNRR arată ca un pom de Crăciun. Ultimele rapoarte de țară ne cer să facem reforme în cinci zone mari și late: finanțe publice și fiscalitate, sectorul financiar, piața forței de muncă & educație, competitivitate & investiții, mediul înconjurător. Mi-aș fi dorit mai multă presiune politică din partea partidelor de guvernare, pe ministere, fie să rămână în acest cadru (unde aveam destul de bine trasat ce este de făcut), fie să nu întoarcă privirea în altă parte.

Din declarațiile diplomatice ale ministrului Ghinea înțeleg că unele ministere au fost cam reticente când a venit vorba de reforme. Unde sunt reforma finanțelor publice și a fiscalității, modernizarea ANAF, bugetarea pe programe și indicatori de performanță? Unde sunt pașii concreți pentru înființarea unei veritabile bănci de dezvoltare care să poată gestiona instrumente financiare complexe? Nu are cine să o facă în România, așa că trebuie să apelăm la bunăvoința Fondului European de Investiții sau Băncii Europene de Investiții.

În tot ceea ce ține de piața muncii, nu cred că ne aplecăm suficient pe transformările incredibile care urmează în acest deceniu. Putem folosi PNRR ca să ardem niște etape. Din păcate nici noi, partenerii sociali, nu am fost în stare să livrăm o viziune adevărată despre viitor. Se vor supăra poate colegii mei pe mine, dar deși văd că se fac eforturi considerabile lumea dialogului social rămâne încă profund nereformată atât în instituțiile ei, dar și când vine vorba de adâncimea, profunzimea, reprezentativitatea și capacitatea organizațiilor patronale și sindicale. Aici PNRR poate fi o oportunitate, dar doar dacă alocările sunt mai consistente și vin la pachet cu reforme și transparență.

Concluziile sunt multe și greu de cuprins într-un scurt editorial. Noul document privind PNRR arată mai bine decât precedentul. Nu este perfect. Vrea să rezolve încă prea multe și scapă din vedere câteva zone esențiale. Documentul lasă foarte deschis câți bani vor merge către sectorul privat și câți către administrația publică. Această deschidere înseamnă flexibilitate în implementare, dar mă tem că administrația va trage cu putere pe spuza ei și știm cât de bine stăm la absorbție.

În același timp cred că trebuie să fim realiști cu câteva lucruri: câte probleme se pot rezolva cu 6 miliarde pe an, câte reforme putem duce la capăt în actualul context politic (nu doar național) și care este complexitatea pe care o pot gestiona administrația publică din România, mediul de afaceri, partenerii sociali sau societatea civilă. Am citit cu invidie câteva dintre planurile altor țări, dar prefer ceva mai limitat și realist decât povești nemuritoare rămase prin sertare. Urmează negocieri cu Comisia Europeană. Trag speranță că vor mai fi ascultate vocile celor care chiar au ceva competent de spus și ca versiunea a treia să mai despartă niște ape.

Nota Redacției: Radu Burnete este director executiv al Confederației Patronale Concordia. Opinia sa nu reprezintă în mod necesar poziția redacției